Între Valea Prahovei la est și culoarul Branului și Valea Ialomiței la vest, la extremitatea estică a Carpaților Meridionali, se află masivul Bucegi. Din punct de vedere turistic, acesta este cea mai cunoscută zonă montană din România.
Masivul Bucegi are vârfuri care depășesc 2500 de metri, abrupturi aproape verticale și peisaje spectaculoase. Bucegii sunt unici, impresionanți și cunoscuți și străbătuți de iubitorii muntelui. Cu toate acestea, cei care le descoperă frumusețea și se bucură de liniștea lor nu știu toate secretele ascunse din Bucegi.
Cel mai înalt loc din România populat în permanență este Vârful Omu. Aici se află și Cabana Omu, clădirea situată la cea mai mare înălțime în Carpati (2505 m). Aceasta este lipsită de electricitate și apă, însă reprezintă un veritabil loc pentru iubitorii de munte care vor să înțeleagă cu adevărat natura, care vor să stea departe de tehnologie și de agitația urbană.
Cabana Omu reprezintă un popas, o răscruce de drumuri pentru turiștii care aleg să ajungă acolo. Traseele montane sunt numeroase. Se poate ajunge din Sinaia urmărind marcajul benzii albastre până la Cabana Piatra Arsă, apoi pe banda galbena via Cabana Babele. Acest traseu se poate străbate în aproximativ 8 ore.
Un alt traseu ce durează 5-6 ore este din Busteni. Se poate urca prin Valea Cerbului, urmărind banda galbenă. Din Predeal și Râșnov via Cabana Mălăiești se poate ajunge la Cabana Omu urcând 7-8 ore ghidați de banda albastra.
Un alt traseu care este agreat de iubitorii montani se poate face din Bran, prin Șaua Țigănești (banda rosie, 6-7 ore) sau pe la vârful La Scara (triunghi galben, 7-8 ore).
Vechea asociație de sași SKV (Siebenburgischer Karpaten Verein) a ridicat în anul 1888 prima clădire pe Vârful Omu. Pe data de 2 septembrie, în același an a avut loc inaugurarea cabanei care a primit numele „Casa de piatră de la Vârful Omu”.
Societatea Carpatină Sinaia (SCS) a construit în anul 1900 a doua cabană, dar din lemn. Cele două construcții au fost deschise publicului până în octombrie 1911, când cabana din lemn a ars și s-a făcut scrum.
Un an mai tarziu, se decide refacerea cabanei din lemn, însă proiectul rămâne pe hârtie până în 1924. Gruparea Hanul Drumeților a început constructia unei cabane pe care voiau să o boteze „Casa Zorilor”.
Noua clădire trebuia să fie ridicată cu materiale aduse de la Fabrica de Hartie „C&S Schiel, Succesorii-Busteni” și urcate, cu telefericul, pe muntele Piatra Arsa si, de aici, transportate pe Vârful Omul. În 1925, asociația s-a desființat, iar proiectul nu s-a materializat.
La scurt timp, lucrarea este a fost preluată de Turing-Clubul Romaniei (TCR), iar in ianuarie 1926 cabana a fost înălțată pe vârf și avea o capacitate 25 de persoane. La 7 august 1926 a avut loc inaugurarea oficială, fiind prezenți peste 400 de drumeti.
Un an mai târziu, cabana a fost „lipită” de stânca Omu, printr-o „magazie-tampon” din piatră și ciment. După un deceniu s-au efectuat lucrări de extindere, având ca rezultat clădirea pe care o cunoaștem astăzi.
Foto: Cabana Omu
