Care este povestea tunelului de sub Munții Bucegi?

15.11.2020
Care este povestea tunelului de sub Munții Bucegi?

Tunelul „Izvor”. Infrastructura în România este una precară, cea feroviară fiind depășită din toate punctele de vedere. Tot ceea ce s-a realizat în acest sector și merită atenție a fost construit în secolul trecut. Cu toate acestea, există un obiectiv de infrastructură feroviară care a fost abandonat fără o explicație logică.

Tunelul de sub Munții Bucegi

În anul 1913, a început construcția Tunelului „Izvor” care trebuia să lege judeţelul Prahova de județul Dâmboviţa, prin Masivul Bucegi. Reprezentanții CFR au aprobat proiectul și s-a decis realizarea magistralei Târgovişte – Pietroşiţa – Sinaia, prin munte. Astfel, s-a hotărât spargerea Masivului Bucegi, pentru a scurta distanţa dintre Moroieni şi Sinaia.

Tunelul trebuia construit în linie dreaptă, ar fi avut 6 kilometri și ar fi legat provinciile istorice Țara Românească și Ardeal. Pentru a fi finalizat cât mai repede, proiectanții au decis începerea lucrărilor din ambele sensuri, atât dinspre Sinaia, cât şi dinspre Moroieni.

Construcția a fost sistată din cauza războiului

Tunelul fusese gândit pentru a facilita transportul petrolier din zona Prahova până în Bucureşti. Din păcate, izbucnirea Primului Război Mondial din 1914 a dus la încetarea lucrărilor, care au fost reluate abia în anul 1938, fiind și acestea abandonate ulterior.

Exista deja o zonă conflictuală. El în principal a fost gândit ca un element de strategie, pentru că chiar s-a dovedit că Valea Prahovei, care era principala furnizoare de petrol pentru Germania a fost bombardată şi circulaţia întreruptă. Acest tunel ar fi realizat o cale secundară de legătură între Bucureşti şi Sinaia, a spus arhitectul Dan Niţescu, pentru Adevărul.

În anul 1941 trupele naziste de ocupație, prezente în România au reluat construcția, dar finalul celui de-al Doilea Război Mondial a dus la stoparea lucrărilor. Cu toate acestea, construcția a fost continuată în partea dâmboviţeană unde au fost realizaţi 480 de metri, din care doar 100 au fost betonaţi. Potrivit datelor istorice, la tunel au muncit peste 2000 de oameni: nemți, ruşi, cehi, ţigani, unguri, bulgari. Trebuie specificat că dacă s-ar fi construit până la capăt, ar fi fost cel mai mare tunel din România.

Legendele tunelului

Nici până în ziua de astăzi, nu se știe de ce construcția nu a fost dusă până la capăt. Ba mai mult, una dintre intrari în tunel a fost închisă, iar legendele susțin nemţii aveau îngropată aici o locomotivă unică în toată Europa, iar tehnica nu trebuia să intre sub nicio formă în posesia rușilor.

O altă poveste spune că germanii au executat 100 de localnici care lucrau la tunel și le-au ascuns cadavrele sub dărâmături. Alţii spun că singura raţiune a fost cea a siguranţei, întrucât doar o parte era betonată.

Trebuie știut că tunelul există încă, dar a intrat în proprietate privată, după ce zeci de ani a fost depozit de brânză al societăţii de profil din judeţ. Acum, în incinta tunelului funcţionează o ciupercărie, scrie Adevărul.

Foto: adevarul.ro

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Rolul ceasurilor inteligente în creșterea productivității
Rolul ceasurilor inteligente în creșterea productivității
Pentru că tehnologia a devenit aliatul indispensabil pentru îmbunătățirea eficienței productivității, este important să alegi acele produse ale acesteia care te pot ajuta cu adevărat în... citește tot
Cum își îngrijeau țăranii români copiii la 1850: „Îi îndopau cu mămăligă de la două-trei luni”
Cum își îngrijeau țăranii români copiii la 1850: „Îi îndopau cu mămăligă de la două-trei luni”
În lucrarea scrisă în anul 1895 și intitulată „Igiena țăranului român”, dr. Gheorghe Crăiniceanu dedica un capitol întreg creșterii copiilor în familiile de țărani. Autorul explică... citește tot
Mandate fără număr. La al câtelea mandat a ajuns Putin? Cum poate să conducă până la 84 de ani?
Mandate fără număr. La al câtelea mandat a ajuns Putin? Cum poate să conducă până la 84 de ani?
Vladimir Putin a câștigat din nou alegerile în Rusia. Acesta ocupă pentru a cincia oară funcția de președinte al Federației Ruse. Pentru a fi Președinte pentru a cincea oară, șeful de la... citește tot