Zidul Apusean, cunoscut mai degrabă sub numele de Zidul Plângerii, se află în Orașul Vechi din Ierusalim, fiind un loc de rugăciune și de pelerinaj sacru pentru poporul evreu și nu numai.
Acest loc sacru al iudaismului reprezintă ultima rămășiță a templului construit inițial de regele Solomon și ulterior reconstruit de Irod, la marginea Muntelui Templului, care a fost distrus de romani in anul 70 î.Hr.
Autenticitatea Zidului Plângerii a fost confirmată de tradiție, istorie și cercetări arheologice. Acesta datează cam din secolul II î.Hr., deși secțiunile sale superioare au fost adăugate la o dată ulterioară.
Zidul Plângerii este o porțiune din piatră lungă de 57 de metri și înaltă de 32, însă doar 19 metri din construcția sfântă sunt vizibili. Diferența se află în subteran, acest lucru asigurându-i și rezistența în timp.
Deoarece acum zidul face parte dintr-un zid mai mare care înconjoară Domul Musulman al Stâncii și Moscheea Al-Aqsa, evreii și arabii au contestat frecvent controlul asupra zidului și, deseori, dreptul de acces la acesta.
Conflictul a fost deosebit de aprins de când guvernul israelian a preluat controlul deplin asupra orașului vechi ca urmare a războiului de șase zile din iunie 1967.
În a treia zi a războiului de șase zile, parașutiștii israelieni au intrat în Orașul Vechi și au preluat controlul asupra Muntelui Templului și a Zidului de Vest. Câteva zile mai târziu, casele din cartierul marocan Mugrabi au fost dărâmate cu buldozerele pentru a crea marea piață care există în prezent în fața Zidului de Vest, singurul care a mai rămas astăzi din Templu.
Dacă înaintea acestei operațiuni de-a lungul Zidului Plângerii se putea alinia și ruga cel mult 12.000 de oameni, acum în piața din fața sa se pot strânge în zilele de sarbătoare zeci și chiar sute de mii de credincioși.
Între timp, ministrul israelian al Apărării, Moshe Dayan, a convenit că autoritățile musulmane (WAQF) vor păstra controlul asupra locurilor sfinte musulmane de pe Muntele Templului. Evreii aveau acces liber la vizită, dar li s-a interzis să se roage acolo pentru a evita conflictul cu musulmanii.
Unul dintre primii care a ajuns la Kotel în timpul războiului a fost Dayan, care a ajutat la reînvierea unui obicei tradițional evreiesc prin introducerea în fisurile zidului a unei petiții scrise. Ulterior, a fost dezvăluit faptul că rugăciunea lui Dayan a fost ca o pace de durată să coboare asupra Casei lui Israel.
Zidul de Vest reprezintă pentru poporul evreu cel mai sfânt loc de pe Pământ. Numele său provine din tradiția evreilor de a deplânge soarta iudeilor exilați și distrugerea templului în timp ce se roagă lângă pietrele zidului.
Foto: Flickr
