Sindromul Paris. Ce este și cum se manifestă?

06.07.2022
Sindromul Paris. Ce este și cum se manifestă?

Frumosul Paris este un oraș plin de istorie, unde pot fi văzute diferite obiective turistice, precum Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, Catedrala Notre-Dame sau Muzeul Luvru, cel mai vizitat muzeu din lume. Capitala Franței este vizitată în fiecare an de milioane de turiști din întreaga lume, fiind apreciată pentru arhitectura clădirilor, dar și multiplele restaurante Michelin.

Orașul luminii„, cum mai este denumit Parisul, reprezintă una dintre destinațiile preferate ale îndrăgostiților. Din păcate, un mic procent dintre cei care ajung aici se confruntă cu „sindromul Paris”, o afecțiune psihologică cu simptome care includ greață, vărsături, halucinații și creșterea ritmului cardiac.

Cine suferă de sindromul Paris?

Cu toate că nu este văzut ca o boală efectiv, sindromul Paris este recunoscut de mulți experți ca fiind un fenomen real, deși rar. Potrivit lui Mathieu Deflem, profesor de sociologie la Universitatea din Carolina de Sud, afecțiunea apare cel mai frecvent în rândul turiștilor japonezi. De ce oare?

Vorbim despre o cultură care, din punct de vedere istoric, a avut un sistem de credințe și o traiectorie de dezvoltare complet diferite de cele din Europa, a declarat Rodanthi Tzanelli, profesor de sociologie culturală la Universitatea din Leeds, Marea Britanie, pentru Live Science.

Aceste diferențe culturale, precum și așteptările romantice probabil nesatisfăcute, pot explica de ce vizitatorii japonezi sunt expuși unui risc crescut de a suferi de această afecțiune. Sindromul Paris este mai degrabă o formă de șoc cultural, iar în cazurile grave oamenii se simt dezorientați, deprimați, iritabili și bolnavi fizic. Cu alte cuvinte, persoanele în cauză sunt nedumerite atunci când sunt înconjurate de alte simboluri (logo-uri, nume, semne, mărci) decât cele cunoscute.

Cum se manifestă sindromul Paris?

Simptomele sindromului Paris sunt asemănătoare cu cele de anxietate, adică greață care duce la vărsături, dezorientare și o serie de alte reacții fizice. Potrivit specialiștilor în psihologie, toată lumea se confruntă cu un șoc cultural atunci când vizitează un loc nou, însă la unele persoane reacția este mult mai evidentă.

Șocul cultural în ceea ce privește capitala Franței este mare pentru turiști, fiindcă se creează o anumită imagine, în special romantică, pe baza celor prezentate în mass-media, însă realitatea nu este chiar așa. Într-adevăr, un studiu din 2014 a numit Parisul al 4-lea cel mai neprietenos oraș din lume, iar un studiu din 2020 al revistei CEOWORLD a acordat capitalei Franței titlul de cel mai nepoliticos oraș din Europa.

Specialiștii în sănătate susțin că sindromul Paris poate fi experimentat și în alte orașe, nu numai în capitala Franței, fiindcă starea psihică proastă este declanșată de șocul cultural și de dezamăgirea față de ceea ce o persoană spera să găsească.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum arăta primul restaurant McDonald’s cu drive-through? Decizia s-a luat dintr-o necesitate pentru că soldații nu aveau voie în uniformă în restaurante!
Cum arăta primul restaurant McDonald’s cu drive-through? Decizia s-a luat dintr-o necesitate pentru că soldații nu aveau voie în uniformă ...
În anul 1975, McDonald’s a deschis primul său drive-through în Sierra Vista, Arizona — un oraș mic, dar profund legat de Fort Huachuca, o bază importantă a armatei americane. La acea vreme,... citește tot
Cum a cucerit Timur Lenk Imperiul Otoman și l-a aruncat pe sultan într-o cușcă?
Cum a cucerit Timur Lenk Imperiul Otoman și l-a aruncat pe sultan într-o cușcă?
La începutul secolului al XV-lea, lumea islamică era dominată de doi titani cu ambiții colosale: Baiazid I, supranumit „Fulgerul” (Yıldırım), sultanul care extinsese Imperiul Otoman până... citește tot
5 mistere ale lumii care nu au fost niciodată descifrate
5 mistere ale lumii care nu au fost niciodată descifrate
Lumea noastră este plină de progrese tehnologice, însă, în ciuda inteligenței artificiale și a sateliților de ultimă generație, există „pete albe” pe harta cunoașterii umane. Unele... citește tot