Războiul din Ucraina a intrat deja în al 3-lea an și nu pare că se va termina prea curând. Ba mai mult, statele din Occident și Statele Unite ale Americii se gândesc dacă este o decizie bună să mai finanțeze un război care „nu este al lor”, așa cum afirma Donald Trump. Dacă rușii vor câștiga tot mai mult teritoriu, există riscul ca într-un viitor apropiat sau, poate, mai îndepărtat, să aibă graniță comună cu România.
România se învecinează cu Ucraina într-o proporție destul de mare. În prezent, granița cu Ucraina are o lungime de 649,4 km, dintre care 273,8 km este frontieră terestră, 343,9 km frontieră fluvială și 31,7 km frontieră maritimă. Dacă, Rusia ar câștiga războiul și Ucraina ar fi cucerită, România s-ar putea învecina direct cu Rusia. Ba mai mult, Rusia s-ar învecina direct cu NATO și în sud-estul Europei.
„Am vrut ca Rusia să intre în NATO” (Vladimir Putin)
Nu este un caz singular. Rusia mai are granițe terestre cu NATO astfel: 1200 de km în nordul Norvegiei, estul Letoniei și Estonia, și granițele cu Polonia și Lituania în jurul regiunii Kaliningrad din Rusia. O aderare a Finlandei la NATO a adăugat 1300 de kilometri de graniță continuă de-a lungul nord-vestului Rusiei, ducând totalul la peste 2.500 de kilometri.
Ministrul de Externe, Luminița Odobescu, a atras atenția cu privire la riscurile învecinării României cu Rusia. „Cucerirea Ucrainei ar însemna să avem efectiv Rusia la graniță sau navele rusești patrulând, nu știu, pe Dunăre, ca să zic așa. Deci nu cred că ne dorim acest lucru și să nu uităm pentru ce luptă Ucraina până la urmă. Nu ei au început acest război”, a declarat politicianul conform hotnews.ro.
Luminița Odobescu a adăugat: „Este foarte important să continuăm să-i ajutăm. Altfel, riscurile sunt majore pentru noi și nu știm ce se va întâmpla în următorii ani”.
Într-un interviu acordat de curând și preluat de presa de la Kremlin, Mihail Saakashvili, fostul președinte al Georgiei, a declarat că Putin vrea să anexeze câteva țări, printre care se numără și Moldova. De asemenea, sunt puse sub lupă alte țări precum Georgia, Armenia, Belarus, dar și o mare parte din Ucraina.
România s-a învecinat cu Uniunea Sovietică (URSS) în perioada 1940-1991. În urma Pactului Ribbentrop-Molotov semnat între Germania Nazistă și Uniunea Sovietică în 1939, s-a convenit asupra unei sfere de influență sovietice care includea o parte a teritoriului românesc. În 1940, în urma ultimatumului sovietic, România a cedat Basarabia și nordul Bucovinei, iar URSS a ocupat aceste teritorii.
Relațiile dintre România și URSS au fost complicate pe parcursul anilor, iar România a fost sub influența sovietică până la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991. În timpul Războiului Rece, România a fost membru al Pactului de la Varșovia, un alianță militară condusă de Uniunea Sovietică și țările socialiste din Europa de Est. După prăbușirea URSS și a regimurilor comuniste din Europa de Est, România și-a recâștigat independența politică și a început procesul de tranziție spre o societate democratică și economie de piață.
Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate prevedea că frontiera româno-sovietică este cea stabilită prin aşa-zisul „Acord românosovietic” din 1940 – de fapt, notele ultimative adresate României de fosta URSS.
Protocolul referitor la precizarea parcursului liniei frontierei de stat între Republica Populară Română şi Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice, semnat la Moscova la 4 februarie 1948, a stabilit în mod expres apartenenţa teritorială a unor insule dunărene şi a prevăzut de asemenea că Insula Şerpilor este încorporată în Uniunea Sovietică (deşi în conformitate cu prevederile Tratatului de la Paris din 1947 ea rămânea României).
Frontiera terestră şi, parţial, linia de delimitare a spaţiilor maritime dintre România şi fosta URSS, au fost demarcate în perioada 1948-1949, fiind întocmite o serie de documente de demarcare. Procesul-verbal cu descrierea frontierei de stat între Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste şi Republica Populară Română, demarcată în anii 1948-1949, a inclus, ca anexe, hărţile frontierei de stat, procesele verbale ale semnelor de frontieră, catalogul coordonatelor semnelor. Documentele respective realizau şi o delimitare a spaţiilor maritime dintre cele două ţări, fără să se precizeze punctul final al liniei de delimitare.
Asemeni Ucrainei, Republica Moldova este un stat succesor al fostei URSS, situaţia frontierei dintre România şi fosta URSS fiind din acest punct de vedere similară celei a frontierei dintre România şi Ucraina. Frontiera dintre cele două state a fost consacrată prin tratatele încheiate de România cu fosta URSS.
