Pe cât se sărbătorea Ziua Națională a României în perioada comunistă? Dar în perioada regalității?

30.11.2023
Pe cât se sărbătorea Ziua Națională a României în perioada comunistă? Dar în perioada regalității?

Nu întotdeauna Ziua Națională a România a fost sărbătorită pe 1 Decembrie. De exemplu, în perioada comunistă din România (1947-1989), Ziua Națională a României era sărbătorită pe 23 august.

Ce s-a întâmplat pe 23 august?

Ziua de 23 august are semnificații majore în istoria României, însă păstrează și aspecte contradictorii. Este considerat de unii istorici drept un moment de cotitură în care Regele Mihai a reușit scoaterea țării dintr-o alianță dezavantajoasă în 1944 în cel de-Al Doilea Război Mondial.

În schimb, alții îl descriu ca ziua în care România a întors armele împotriva Germaniei, trădând alianța cu care intrase în război, scrie euronews.ro.

Data de 23 august corespundea cu proclamarea Republicii Populare Române în anul 1948 și cu ziua în care se celebra și Ziua Armatei. Sărbătoarea cu pricina includea parade militare, demonstrații de masă, discursuri și alte evenimente organizate pentru a promova imaginea statului comunist. Nicolae Ceaușescu transformase această zi în ”Revoluţia de Eliberare Socială şi Naţională, Antifascistă şi Antiimperialistă”, evenimentul

10 mai, în perioada regalității

În timpul monarhiei, România sărbătorea ziua națională pe 10 mai. Desemnat să fie noul Domnitor al Principatelor Române, principele german Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (devenit, mai târziu, Regele Carol I al României) a sosit pentru prima dată în București în ziua de 10 Mai 1866. Ziua Regelui sau Ziua Regalității a fost Ziua națională a României între anii 1866-1916 și 1918-1947.

De când sărbătorim Ziua Națională pe 1 Decembrie?

Este important de menționat că în 1990, după căderea regimului comunist, Ziua Națională a României a fost mutată înapoi la 1 decembrie, pentru a marca Marea Unire de la 1918, când provinciile românești au fost unite într-un singur stat.

Ce s-a întâmplat pe 1 Decembrie 1918?

La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a fost convocată Adunarea Naţională a Românilor, care la final a decis unirea necondiţionată a Transilvaniei cu România. Hotărârea a fost votată în unanimitate. Inițial, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat, de asemenea, unirea.

Așadar, pe 1 decembrie 1918, se decide unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România. Cu toate acestea se păstra o autonomie locală, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cine a fost rusul care a refuzat să lanseze bomba atomică spre Statele Unite ale Americii?
Cine a fost rusul care a refuzat să lanseze bomba atomică spre Statele Unite ale Americii?
Există oameni care muncesc o viață pentru a ajunge la statutul de erou, dar și oameni care sunt la locul potrivit și printr-o decizie devin eroi. În cea de-a doua categorie intră și Stanislav... citește tot
Cum își dădea lumea seama că Mircea, ultimul născut al Reginei Maria, nu era copilul Regelui Ferdinand?
Cum își dădea lumea seama că Mircea, ultimul născut al Reginei Maria, nu era copilul Regelui Ferdinand?
Regina Maria a României a fost una dintre cele mai influente femei din Europa, atât la începutul anilor 1900, cât și în perioada interbelică. Deși iubea România cu patos și transmitea... citește tot
Ce nu va putea inteligența artificială să facă niciodată?
Ce nu va putea inteligența artificială să facă niciodată?
În ultimii ani, inteligența artificială (AI) a avansat enorm și computerele au depășit limite pe care le consideram imposibile acum puțină vreme. Deși, probabil, în viitor unii ne vom... citește tot