Opincile reprezintă un obiect tradițional de încălțăminte. Acestea s-au fabricat încă din cele mai vechi timpuri (de pre vremea dacilor) și au avut o perioadă de glorie în care toată lumea le purta, atât bărbații cât și femeile, însă acum au devenit adevărate piese de muzeu. Persoanele care încă mai poartă așa ceva o fac la diferite evenimente tradiționale.
Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române opincile nu sunt altceva decât „încălțăminte țărănească făcută dintr-o bucată dreptunghiulară de piele sau de cauciuc, strânsă pe laba piciorului cu ajutorul nojițelor (curea sau șiret)”.
Curiozități despre opinicile românești
Opincile au fost purtate pentru prima dată de daci și erau utilizate indiferent de anotimp.
Opincile sunt realizate dintr-o bucată dreptunghiulară de piele, strânsă pe picior cu ajutorul șireturilor (tot din piele).
Cei care confecționează opinci sunt numiți opincari, iar această meserie era una extrem de apreciată în urmă cu sute de ani.
Românii purtau în trecut acest tip de încălțăminte fie iarnă, fie vară, ajutându-i astfel să traverseze terenurile mai puțin netede.
Spre deosebire de pantofi, ciubote, cisme sau ghete, opincile sunt comune și femeilor și barbaților.
În prezent, mai există artiști care poartă opinci la costumul popular tradițional.
Totodată, există și alte popoare care utilizează opincile la costumele tradiționale, precum: albanezii (opinga), muntenegrenii, macedonenii, sârbii, croații (opanak), bulgarii (opinka), etc.
Opinca românească este unică prin modul de confecționare, fiindcă pe partea exterioară prezintă îngurzire (încrețire), astfel că ea pare asimetrică.
În prezent, opincile au devenit piese de muzeu sau sunt vândute ca suveniruri pentru turiștii străini.
Istoria opinicilor
Arheologii au găsit cu ocazia săpăturilor arheologice, urme de opinci datând din anul 2500 î.e.n și pe care le purtau geto-dacii. Pe Columna lui Traian, se vad ilustrați cu daci în costume ce se aseamănă cu cele purtate de țaranul român și sunt încălțați cu opinci. Vestigiile arheologice denotă că populația locală vâna animale sălbatice: vulpi, cerbi, bursuci, lupi, urși, ale căror piei erau prelucrate. Cei mai nobili purtau opinci din piei de vânat, cei săraci purtau pe cele din piele de vită sau porc, potrivit Wikipedia.org.
Gheorghe Eminescu, nepotul Luceafărului, care a trecut din tranșeele de la Mărășești în celulele de la Jilava și Aiud: a purtat un nume uriaș, dar și-a câștigat singur locul prin curaj... citește tot
Răspunsul la această întrebare nu este atât de simplu pe cât pare la prima vedere, deoarece istoria colonizationale britanice în America de Nord este împărțită între o primă tentativă... citește tot
Brașovul este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase orașe din România, dar farmecul său de așezare la poalele muntelui vine la pachet cu o problemă din ce în ce mai acută:... citește tot
