România are litoral cu Marea Neagră în sud-est, pe o distanţă de 245 km. În ciuda faptului că se numește Marea Neagră, sunt perioade din an când marea devine în anumite locuri… galbenă. Cum este posibil aceste fenomen hilar?
Marea Neagră este situată între Europa și Asia, având ca state riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Aceasta are o suprafață de 423.488 de km pătrați și comunică cu Marea Azov prin strâmtoarea Kerci, prin Bosfor cu Marea Marmara și prin strâmtoarea Dardanele cu Marea Egee, adică Marea Mediterană.
Marea Neagră și-a primit denumirea oficială de la turci. Turcii au asociat multă vreme nordul cu întunericul şi de aceea au numit marea situată la nordul imperiului lor drept Kara Deniz = Marea Neagră, iar Marea Mediterană, care se află la sud de centrul imperiului o numesc şi azi Ak Deniz = Marea Albă.
La începtului anului 2022, în partea de nord, pe coastele Peninsulei Crimeea, Marea Neagră a devenit galbenă. Potrivit oamenilor știință aceste fenomen are cauze naturale. În zona cu pricina a fost o furtună puternică, iar valurile au ridicat la suprafață sedimentele de pe fundul mării, în special argilă și nămol, care au făcut ca apa să capete culoarea galbenă.
„Nordul Mării Negre este puțin adânc. Vorbim de sudul Sevastopolului, sunt coaste litorale cu apă foarte putin adâncă, e o zonă secetoasă și când bate vântul, în mare se aruncă mii de tone de nisip și de praf. Acest praf se depune, iar atunci când marea se învolburează îl ridică”, a explicat pentru digi24.ro biologul Adrian Bîlbă, directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii.
Acest fenomen a avut loc în Crimeea și în 2016. Un utilizator a făcut un filmuleț pe care l-a urcat apoi pe YouTube.
În zona României, apa Mării Negre este de cele mai multe ori brună de la sedimentele aduse de Dunăre, sedimente pe bază mai mult de nămol.
