Spania a devenit membru NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) în data de 30 mai 1982. Admiterea țării în NATO a avut loc la scurt timp după reintrarea ei în rândul organizațiilor internaționale, după perioada sa de neutralitate sub regimul lui Francisco Franco.
Aceasta a marcat o schimbare semnificativă în politica sa externă și în integrarea sa în structurile colective de apărare ale NATO. Ca membru al acestei organizații, Spania a participat la numeroase operațiuni și exerciții militare în întreaga lume, însă are un statut oarecum special, existând un mic conflict înghețat cu Marea Britanie.
Una dintre regulile pentru a adera la NATO este ca țara respectivă să nu fie angajată în niciun conflict militar. În mod surprinzător, în cazul Spaniei lucrurile au fost interpretate un pic diferit, fiindcă aceasta are un conflict înghețat cu Marea Britanie, în ceea ce privește Gibraltarul.
Problema dintre cele două țări ține și de jurisdicția apelor din preajma acestui teritoriu. Gibraltarul este o zonă britanică încă din anul 1713, când Spania a semnat Tratatul de la Utrecht și a cedat această bucată de pământ Marii Britanii. Teritoriul este situat în sudul Spaniei și există un conflict de lungă durată între Regatul Unit și Spania cu privire la suveranitatea acestei zone.
De-a lungul timpului, cele două națiuni au avut mai multe dispute cu privire la acest teritoriu și apele din jurul acestuia. În trecut, zona a reprezentat un punct strategic pentru flota navală britanică, însă lucrurile s-au schimbat odată cu trecerea timpului. Trebuie precizat însă că, în anul 2002, populația din Gibraltar a trebuit să răspundă la un referendum cu privire la o posibilă suveranitate spaniolă, iar rezultatul a fost de 98% împotriva.
Spania este membră NATO, dar a ales să nu participe la operațiuni NATO care implică și Gibraltarul sau care sunt legate de acest teritoriu. În mod sigur situația reprezintă o excepție față de politica de solidaritate și cooperare a NATO. Spania are propriile priorități și interese în ceea ce privește politica sa de apărare și poate să-și direcționeze eforturile și resursele către problemele regionale sau globale care sunt mai relevante pentru ea.
Foto: digi24.ro
