Este adevărat că produsele „originale” destinate Europei de Est sunt de proastă calitate?

13.07.2018
Este adevărat că produsele „originale” destinate Europei de Est sunt de proastă calitate?

E clar că atunci când vorbim despre Europa ne referim la două lumi diferite, atunci când luăm în calcul piețele de desfacere: Europa Occidentală și Europa de Est. Pe Internet circulă tot felul de zvonuri potrivit cărora produsele destinate pieței din estul „Bătrânului continent” nu sunt de aceeași calitate, deși producătorul nu diferă și chiar și ingredientele sunt de multe ori aceleași. Printre numele vehiculate se numără Nutella, Coca- Cola, Ariel, Persil, KFC, Mc Donald’s, etc.

În ultimii ani, marile mărci ale lumii par să vândă produse aparent identice la o calitate mai scăzută în unele țări europene decât în altele. Practica se aplică în țările sărace. De exemplu, un detergent de curățat aparținând aceluiași brand va fi mai eficient dacă este cumpărat dintr-un supermarket Madrid, decât dacă este achiziționat din Sofia. Ciocolata vândută la Viena este mult mai cremoasă decât cea de la București. De ce?

Care este cel mai mare sat din România? E mai mare chiar decât Bucureștiul!

În urmă cu un an, Consiliul Agricultură și Pescuit din cadrul Comisiei Europene a analizat studiile făcute de către mai multe state membre pe tema dublului standard de calitate între produsele din Estul şi din Vestul Europei și s-a constatat că există discrepanțe între produse.

„Studiile au confirmat existența unor diferențe în ceea ce privește compoziția și calitatea produselor de aceeași marcă și cu ambalaj identic care sunt vândute pe piețele din centrul/estul UE și pe cele din vestul UE, precum și faptul că multe dintre produsele vândute în țările din centrul/estul UE conțin adeseori ingrediente de calitate mai scăzută decât produsele de marcă vândute pe piețele din vestul UE”, se specifică în raport. Iar diferența este cu atât mai lipsită de sens cu cât, în multe dintre situații, prețurile sunt aceleași.

De ce Bucureștiul se mai numește și „Micul Paris”? Cine i-a dat această poreclă?

O cercetare făcută în anul 2015 de profesorii și elevii de la Universitatea de Chimie și Tehnologie din Praga arăta că există diferențe între produsele vândute de Kaufland în Cehia și cele din Germania. De exemplu, băutura carbogazoasă Sprite din Germania este fabricată exclusiv cu zahăr, pentru cel din Cehia este folosită fructoza și aspartamul. Conserva de ton destinată cehilor are cu 7% mai puțin pește decât cea din Germania. Pâinea din Germania avea în compoziție mai multă făină de cereale integrale decât în Cehia. Trebuie menționat faptul că produsele analizate erau din rețeaua de magazine Kaufland.

Cum se apără producătorii?

Cele mai mari nume afirmă că nu încalcă o ilegalitate și că produsele „apelează la rețete diferite, în funcție de gusturile locale”.  Subiectul a fost în dese rânduri dezbătut la Bruxelles, iar oficialii Comisiei Europene caută soluții pentru a rezolva problema.

De unde vine denumirea Munților Carpați?

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Când a fost făcută ultima ofertă de cumpărare a Greonlandei și de către cine?
Când a fost făcută ultima ofertă de cumpărare a Greonlandei și de către cine?
Ultima ofertă concretă de cumpărare a Groenlandei a fost făcută în 2019 de către guvernul Statelor Unite, în timpul administrației lui Donald Trump, când acesta a sugerat public achiziția... citește tot
Linia Maginot, cel mai formidabil scut construit de om, a fost învins fără să fie cucerit. Cum? Ignorându-l!
Linia Maginot, cel mai formidabil scut construit de om, a fost învins fără să fie cucerit. Cum? Ignorându-l!
În primăvara anului 1940, Franța dormea liniștită la adăpostul celui mai formidabil scut construit vreodată de mâna omului. Linia Maginot nu era doar o fortificație, ci o minune a... citește tot
340 de oameni au rămas blocați 18 ore în câmp, între Bacău și Roman, după ce trenul nu a mai putut înainta din pricina zăpezii
340 de oameni au rămas blocați 18 ore în câmp, între Bacău și Roman, după ce trenul nu a mai putut înainta din pricina zăpezii
În februarie 1985, trenul Accelerat 407 București-Suceava a stat blocat 18 ore în câmp, între două stații, în viscol – cei 340 de pasageri au supraviețuit încălzindu-se unul la altul... citește tot