De unde vine expresia „trai pe vătrai” și de ce în zilele noastre și-a pierdut sensul?

08.08.2022
De unde vine expresia „trai pe vătrai” și de ce în zilele noastre și-a pierdut sensul?

Cine nu a auzit măcar o dată de expresia „trai pe vătrai” folosită de către vorbitorii de limba română cu sensul de „bunăstare” și „confort”? Ei bine, deși astăzi această alăturare de cuvinte are sens pozitiv, au fost vremuri în care expresia era folosită cu sensul de „viață grea”, „trai rău”. De unde și până unde și-au schimbat aceste cuvinte sensul?

Trai pe vătrai, o viață de dorit sau nu?

În mod hilar, sunt situații în care anumite expresii îşi schimbă sensul într-un mod neașteptat, astfel încât astăzi o zicală este utilizată cu sensul opus decât era folosită acum câteva zeci de ani.

În urmă cu sute de ani, vătraiul (unealtă metalică în formă de cârlig lung sau de lopățică, cu coadă, cu care se scoate sau se scormonește jarul din sobe, din cuptoare etc, scrie dexonline.ro) era un accesoriu care nu lipsea din nicio casă. Tocmai de aceea, la începuturi, expresia „trai pe vătrai” avea un sens negativ, întrucât în multe case, vătraiul era unealta cu care, într-o perioadă în care violența domestică era la tot pasul, erau „corectate” nevestele.

În dicționarul din anul 1939 publicat de către August Scriban, expresia era definită astfel: „trai cu vătrai, căsnicie rea, adică ‘cu bătăi cu vătraiu’“. Totuși, expresia este și mai veche, întrucât apare în lucrările lui Anton Pann (1790-1854) sau Petre Ispirescu (1830-1887).

Vătraiul nu era folosit doar la scormonit jarul, ci avea în celalalt capăt o lopată cu ajutorul căreia erau mutaţi cărbunii aprinşi sau era scoasă cenuşa din vatră. Astfel, expresia „trai pe vătrai” poate avea un înțeles metaforic: o căsnicie pe cărbuni încinși.

Cum și-a pierdut sensul expresia „trai pe vătrai”?

Se pare că expresia a fost transmisă prin viu grai din generație în generație, doar că astăzi este folosită cu un sens pozitiv. Cum este posibil? Noul sens al formulării apare pe la jumătatea secolului al XX-lea într-un citat al scriitorului Eugen Barbu.

„E posibil ca vătrai să fi fost reinterpretat ca o variantă glumeaţă, impusă de rimă, pentru vatră, traiul pe vatră sau mutarea de pe vatră pe cuptor fiind simboluri ale comodităţii în locuirea tradiţională. Ipostaza pozitivă a traiului pe vătrai e o variantă glumeaţă, amplificată, a folosirii exclamative a cuvîntului trai”, explică Rodica Zafiu, prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București într-un editorial pentru dilemaveche.ro.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Mit sau adevăr? De ce, în Japonia, doar bărbații au voie să gătească sushi?
Mit sau adevăr? De ce, în Japonia, doar bărbații au voie să gătească sushi?
Întrebarea „De ce doar bărbații au voie să gătească sushi?” circulă des în spațiul public, însă ea pornește dintr-un amestec de mituri, jumătăți de adevăr și interpretări... citește tot
Povestea unui australian care a fost aproape de moarte, dar apoi s-a îmbogățit peste noapte câștigând de DOUĂ ORI la loterie
Povestea unui australian care a fost aproape de moarte, dar apoi s-a îmbogățit peste noapte câștigând de DOUĂ ORI la loterie
În anul 1998, Bill Morgan, un șofer de camion din Australia în vârstă de 37 de ani, părea să fie cel mai ghinionist om de pe planetă. În timp ce se afla la muncă, a fost implicat într-un... citește tot
Curiozități despre „Cravata galbenă”, filmul autobiografic al lui Sergiu Celibidache
Curiozități despre „Cravata galbenă”, filmul autobiografic al lui Sergiu Celibidache
Filmul „Cravata Galbenă” prezintă extraordinara poveste a lui Sergiu Celibidache (1912-1996), unul dintre cei mai celebri și mai controversați dirijori ai secolului al XX-lea. Pelicula este... citește tot