De unde vine expresia „trai pe vătrai” și de ce în zilele noastre și-a pierdut sensul?

08.08.2022
De unde vine expresia „trai pe vătrai” și de ce în zilele noastre și-a pierdut sensul?

Cine nu a auzit măcar o dată de expresia „trai pe vătrai” folosită de către vorbitorii de limba română cu sensul de „bunăstare” și „confort”? Ei bine, deși astăzi această alăturare de cuvinte are sens pozitiv, au fost vremuri în care expresia era folosită cu sensul de „viață grea”, „trai rău”. De unde și până unde și-au schimbat aceste cuvinte sensul?

Trai pe vătrai, o viață de dorit sau nu?

În mod hilar, sunt situații în care anumite expresii îşi schimbă sensul într-un mod neașteptat, astfel încât astăzi o zicală este utilizată cu sensul opus decât era folosită acum câteva zeci de ani.

În urmă cu sute de ani, vătraiul (unealtă metalică în formă de cârlig lung sau de lopățică, cu coadă, cu care se scoate sau se scormonește jarul din sobe, din cuptoare etc, scrie dexonline.ro) era un accesoriu care nu lipsea din nicio casă. Tocmai de aceea, la începuturi, expresia „trai pe vătrai” avea un sens negativ, întrucât în multe case, vătraiul era unealta cu care, într-o perioadă în care violența domestică era la tot pasul, erau „corectate” nevestele.

În dicționarul din anul 1939 publicat de către August Scriban, expresia era definită astfel: „trai cu vătrai, căsnicie rea, adică ‘cu bătăi cu vătraiu’“. Totuși, expresia este și mai veche, întrucât apare în lucrările lui Anton Pann (1790-1854) sau Petre Ispirescu (1830-1887).

Vătraiul nu era folosit doar la scormonit jarul, ci avea în celalalt capăt o lopată cu ajutorul căreia erau mutaţi cărbunii aprinşi sau era scoasă cenuşa din vatră. Astfel, expresia „trai pe vătrai” poate avea un înțeles metaforic: o căsnicie pe cărbuni încinși.

Cum și-a pierdut sensul expresia „trai pe vătrai”?

Se pare că expresia a fost transmisă prin viu grai din generație în generație, doar că astăzi este folosită cu un sens pozitiv. Cum este posibil? Noul sens al formulării apare pe la jumătatea secolului al XX-lea într-un citat al scriitorului Eugen Barbu.

„E posibil ca vătrai să fi fost reinterpretat ca o variantă glumeaţă, impusă de rimă, pentru vatră, traiul pe vatră sau mutarea de pe vatră pe cuptor fiind simboluri ale comodităţii în locuirea tradiţională. Ipostaza pozitivă a traiului pe vătrai e o variantă glumeaţă, amplificată, a folosirii exclamative a cuvîntului trai”, explică Rodica Zafiu, prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București într-un editorial pentru dilemaveche.ro.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot