De unde vine expresia „trai pe vătrai” și de ce în zilele noastre și-a pierdut sensul?

08.08.2022
De unde vine expresia „trai pe vătrai” și de ce în zilele noastre și-a pierdut sensul?

Cine nu a auzit măcar o dată de expresia „trai pe vătrai” folosită de către vorbitorii de limba română cu sensul de „bunăstare” și „confort”? Ei bine, deși astăzi această alăturare de cuvinte are sens pozitiv, au fost vremuri în care expresia era folosită cu sensul de „viață grea”, „trai rău”. De unde și până unde și-au schimbat aceste cuvinte sensul?

Trai pe vătrai, o viață de dorit sau nu?

În mod hilar, sunt situații în care anumite expresii îşi schimbă sensul într-un mod neașteptat, astfel încât astăzi o zicală este utilizată cu sensul opus decât era folosită acum câteva zeci de ani.

În urmă cu sute de ani, vătraiul (unealtă metalică în formă de cârlig lung sau de lopățică, cu coadă, cu care se scoate sau se scormonește jarul din sobe, din cuptoare etc, scrie dexonline.ro) era un accesoriu care nu lipsea din nicio casă. Tocmai de aceea, la începuturi, expresia „trai pe vătrai” avea un sens negativ, întrucât în multe case, vătraiul era unealta cu care, într-o perioadă în care violența domestică era la tot pasul, erau „corectate” nevestele.

În dicționarul din anul 1939 publicat de către August Scriban, expresia era definită astfel: „trai cu vătrai, căsnicie rea, adică ‘cu bătăi cu vătraiu’“. Totuși, expresia este și mai veche, întrucât apare în lucrările lui Anton Pann (1790-1854) sau Petre Ispirescu (1830-1887).

Vătraiul nu era folosit doar la scormonit jarul, ci avea în celalalt capăt o lopată cu ajutorul căreia erau mutaţi cărbunii aprinşi sau era scoasă cenuşa din vatră. Astfel, expresia „trai pe vătrai” poate avea un înțeles metaforic: o căsnicie pe cărbuni încinși.

Cum și-a pierdut sensul expresia „trai pe vătrai”?

Se pare că expresia a fost transmisă prin viu grai din generație în generație, doar că astăzi este folosită cu un sens pozitiv. Cum este posibil? Noul sens al formulării apare pe la jumătatea secolului al XX-lea într-un citat al scriitorului Eugen Barbu.

„E posibil ca vătrai să fi fost reinterpretat ca o variantă glumeaţă, impusă de rimă, pentru vatră, traiul pe vatră sau mutarea de pe vatră pe cuptor fiind simboluri ale comodităţii în locuirea tradiţională. Ipostaza pozitivă a traiului pe vătrai e o variantă glumeaţă, amplificată, a folosirii exclamative a cuvîntului trai”, explică Rodica Zafiu, prof. dr. la Facultatea de Litere, Universitatea din București într-un editorial pentru dilemaveche.ro.

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Operațiunile de salarizare, optimizate cu o soluție digitală
Operațiunile de salarizare, optimizate cu o soluție digitală
Procesele de payroll trebuie realizate pe baza unui flux rapid în orice companie, pentru o gestionare cât mai eficientă a resursei umane și a timpului. Un program salarii, care este denumit și... citește tot
De unde vine expresia: „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”?
De unde vine expresia: „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”?
Puțini știu adevărata poveste din spatele expresiei „Țiganul e țigan și-n ziua de Paști”, folosită adesea cu dispreț. Dar dacă ne întoarcem în timp, în perioada sclaviei romilor,... citește tot
De ce Ucraina n-a vrut ca România să intre în NATO? Cum s-au opus vecinii de la nord?
De ce Ucraina n-a vrut ca România să intre în NATO? Cum s-au opus vecinii de la nord?
Pe data de 29 martie 2004, România a aderat în mod oficial la NATO alături de Bulgaria, Estonia, Lituania, Slovacia și Slovenia. Aceasta era una dintre cele mai importante reușite pe plan extern... citește tot