De unde vine expresia „bani gheață”?

17.06.2022
De unde vine expresia „bani gheață”?

Indiferent dacă suntem la magazin, facem cumpărături online sau dorim să împărțim prânzul cu prietenii, avem multe opțiuni din care să alegem când vine vorba de modul de a efectua o plată. Unii plătesc cu cardul sau cash. Expresia „bani gheață” nu mai este atât de intens folosită, mulți dintre noi atunci când se referă la numerar zic direct varianta în engleză „cash”.

Oamenii, în general, au un sistem propriu pentru a-și gestiona banii. Cei tradiționali vor spune că numerarul este singura cale de a ține evidența lor, alții preferă calculele automate făcute de sistemele bancare. Cu toate acestea, fără „banii gheață” nu există o adevărată siguranță financiară.

Originea expresiei „bani gheață”

De-a lungul istoriei, românii au inventat numeroase expresii şi locuțiuni care exprimă diferite situații întâlnite în viață. Unele dintre ele sunt greu de imaginat sau transpus în realitate. Cu siguranță, expresia referitoare la „banii gheață” a fost folosită intens în trecut și este destul de ciudat să ne imaginăm cum ar arăta niște bani răcoritori.

În DEX, a cere cuiva bani gheață înseamnă a cere bani numerar, bani lichizi. Această sintagmă ar fi luat naștere la sate, acolo unde se organizau târguri. Ciobanii foloseau adesea o altă expresia similară și anume „a închega ceva”. Potrivit lingvistei Iulia Mărgărit, scrie Antena 3, cel care avea un cheag avea numerar pus deoparte.

De asemenea, aceasta susține că în scrierile din perioada secolelor XVII-XIX întâlnim expresia „bani gata” sau „bani toți”, dar și o formă unită „bani toți gata”. Ulterior, printr-o întâmplare, românii au ajuns la varianta „înghețată” a banilor.

În zilele noastre, rar auzim pe cineva că plătește cu „bani gheață”, adică numerar disponibil imediat, prin urmare „cash”. În limba franceză, există varianta „argent liquide” care în mod surprinzător își are originile în limba italiană. În secolul al XV-lea, expresia semnifica proprietate liberă de datorii, proprietate disponibilă, transferabilă imediat și, prin urmare, putând curge ușor, adică „liquido”.

La acea vreme se referea, în principal, la terenuri sau case, apoi prin extensie, cuvântul „lichid” aplicat în Franța numerarului care putea face obiectul unor tranzacții cât mai rapide, fără intermediari sau verificări. În limbajul economic actual, companiile, pentru a-și evoca capacitatea de a-și putea plăti datoriile, vorbesc de „lichiditate”.

Așadar, în Franța se poate plăti cu „argent liquide”, în țările anglo-saxone „cash”, în Spania „paga con dinero contante y sonante”, adică „bani gheață” în limba română.

Foto: Depositphotos.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Povestea fotografului care a așteptat șase ani să aibă cadrul… perfect
Povestea fotografului care a așteptat șase ani să aibă cadrul… perfect
Unii fotografi pot să aștepte ani pentru a obține… cadrul perfect. Aceasta este și povestea italianului Valerio Minato care în urmă cu șase ani și-a propus să facă poza perfectă. După... citește tot
Am început prieteni cu nemții, am sfârșit dușmani. România, percepută o națiune trădătoare în al Doilea Război Mondial. De ce țara noastră a întors armele?
Am început prieteni cu nemții, am sfârșit dușmani. România, percepută o națiune trădătoare în al Doilea Război Mondial. De ce țara ...
Între 1939 și 1945, în Europa a avut loc cel De-al Doilea Război Mondial, după ce Germania nazistă a decis invadarea Poloniei. România a început conflictul de partea nemților, deși armata... citește tot
Cum a apărut celebra expresie „Ai o clasă mai mult decât trenul!”? La început era de bine, apoi a căpătat sens peiorativ
Cum a apărut celebra expresie „Ai o clasă mai mult decât trenul!”? La început era de bine, apoi a căpătat sens peiorativ
În limba română există numeroase expresii folosite în limbajul de zi cu zi, a căror origine este de multe ori necunoscută, dar și expresii a căror proveniență este clară. Sunt expresii... citește tot