De unde vine expresia „bani gheață”?

17.06.2022
De unde vine expresia „bani gheață”?

Indiferent dacă suntem la magazin, facem cumpărături online sau dorim să împărțim prânzul cu prietenii, avem multe opțiuni din care să alegem când vine vorba de modul de a efectua o plată. Unii plătesc cu cardul sau cash. Expresia „bani gheață” nu mai este atât de intens folosită, mulți dintre noi atunci când se referă la numerar zic direct varianta în engleză „cash”.

Oamenii, în general, au un sistem propriu pentru a-și gestiona banii. Cei tradiționali vor spune că numerarul este singura cale de a ține evidența lor, alții preferă calculele automate făcute de sistemele bancare. Cu toate acestea, fără „banii gheață” nu există o adevărată siguranță financiară.

Originea expresiei „bani gheață”

De-a lungul istoriei, românii au inventat numeroase expresii şi locuțiuni care exprimă diferite situații întâlnite în viață. Unele dintre ele sunt greu de imaginat sau transpus în realitate. Cu siguranță, expresia referitoare la „banii gheață” a fost folosită intens în trecut și este destul de ciudat să ne imaginăm cum ar arăta niște bani răcoritori.

În DEX, a cere cuiva bani gheață înseamnă a cere bani numerar, bani lichizi. Această sintagmă ar fi luat naștere la sate, acolo unde se organizau târguri. Ciobanii foloseau adesea o altă expresia similară și anume „a închega ceva”. Potrivit lingvistei Iulia Mărgărit, scrie Antena 3, cel care avea un cheag avea numerar pus deoparte.

De asemenea, aceasta susține că în scrierile din perioada secolelor XVII-XIX întâlnim expresia „bani gata” sau „bani toți”, dar și o formă unită „bani toți gata”. Ulterior, printr-o întâmplare, românii au ajuns la varianta „înghețată” a banilor.

În zilele noastre, rar auzim pe cineva că plătește cu „bani gheață”, adică numerar disponibil imediat, prin urmare „cash”. În limba franceză, există varianta „argent liquide” care în mod surprinzător își are originile în limba italiană. În secolul al XV-lea, expresia semnifica proprietate liberă de datorii, proprietate disponibilă, transferabilă imediat și, prin urmare, putând curge ușor, adică „liquido”.

La acea vreme se referea, în principal, la terenuri sau case, apoi prin extensie, cuvântul „lichid” aplicat în Franța numerarului care putea face obiectul unor tranzacții cât mai rapide, fără intermediari sau verificări. În limbajul economic actual, companiile, pentru a-și evoca capacitatea de a-și putea plăti datoriile, vorbesc de „lichiditate”.

Așadar, în Franța se poate plăti cu „argent liquide”, în țările anglo-saxone „cash”, în Spania „paga con dinero contante y sonante”, adică „bani gheață” în limba română.

Foto: Depositphotos.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot