Pe data de 26 iulie, a 207-a zi a calendarului gregorian și a 208-a zi în anii bisecți, au avut loc mai multe evenimente care au rămas în istorie. Multe dintre ele au fost uitate, odată cu... citește tot
Cine nu a auzit măcar o dată despre fostul parc Herăstrău, parcul care primește sute de mii de oameni indiferent de anotimp. Totuși, locația a purtat zeci de ani o denumire destul de ciudată și neobișnuită pentru limba română. De unde provenea numele Parcului Herăstrău și care era legătura numelui cu unealta de tăiat lemne „fierăstrău”?
În mod oficial, la finele anului 2017, Parcul Herăstrău și-a schimbat denumirea în Parcul Regele Mihai. Însă este de așteptat ca, pentru o perioadă lungă, din obișnuință, lumea să-l numească tot Herăstrău. Se pare că denumirea de Herăstrău vine de la un cunoscut gater (n.r. – fierăstrău mecanic) care era amplasat la finele anilor 1600 pe malul lacului, în dreptul podului ce astăzi poartă numele de podul Herăstrău.
De unde vine denumirea cartierelor din București?
”Conform informațiilor istorice, acest fierăstrău era amplasat undeva către Ploiești, deci este foarte probabil să fi fost vorba despre zona DN1 de astăzi, în dreptul podului Herăstrău. De asemenea, trebuie spus că acest obiectiv economic a fost celebru în București, din moment ce actuala Cale a Dorobanților s-a numit, până în 1877, Ulița Fierăstrăului. Abia după întoarcerea victorioasă a armatei române din războiul de independență, numele a fost schimbat în Calea Dorobanților, ca recunoaștere a vitejiei ostașilor români”, a explicat istoricul Dan Falcan pentru Libertatea.ro.
Parcul Regele Mihai, așa cum îl știm astăzi, s-a construit prin asanarea zonei mlastinoase în perioada 1930-1935. Arhitectul acestui amplu proiect a fost Nicolae Caranfil (1893-1978), cel care a electrificat Bucureștiul. În trecut, parcul s-a mai numit „Parcul National”, „Parcul Carol al II-lea”, „I.V.Stalin” sau „Parcul Herăstrău”
Foto: zf.ro
