Cel mai cunoscut oraș din România este București. Cu o populație de peste două milioane de locuitori, Capitala României este una dintre cele mai aglomerate metropole din Europa. București se împarte în 6 sectoare, fiecare dintre ele fiind format din mai multe cartiere. De unde vine însă denumirea celor mai importante cartiere bucureștene?
Numele de Balta Albă vine din timpul epidemiei de ciumă care a avut loc în anul 1813, atunci când o mulţime de oameni şi-au pierdut viaţa. În zona actualului cartier erau aduse trupurile neînsufleţite ale celor ucişi de ciumă, după care acestea erau stropite cu var nestins. Astfel, acolo s-a format o mare baltă de culoare albă.
Se pare că denumirea cartierului Berceni vine de la groful Miklós Bercsényi. În expediția sa spre turci de la finele anilor 1600, groful și ceata sa s-ar fi oprit în zona în care acum se află cartierul Berceni. Astfel, cartierul din sudul Bucureștiului și-a primit denumirea, inspirată fiind de numele lui Bercsényi.
Istoricii amintesc faptul că denumirea cartierului Băneasa a fost dată de nevasta banului Dimitrie Ghica. Actualul cartier Băneasa este fosta comună Băneasa, moşie a contelui Montesquiou Fezensac şi a soţiei acestuia, principesa Maria Bibescu. De fapt, „băneasă” înseamnă „nevasta banului”.
Colentina este un cartier situat în sectorul 2 al Bucureștiului, fiind străbătut de râul Colentina. Numele cartierului ar proveni de la expresia ‘colea-n tină’ („aici în noroi”).
Numele cartierului Dristor vine de la breasla piuarilor care în urmă cu sute de ani au avut o așezare în această parte a Bucureştilor. Meşterii piuari se numeau „darstari”, „darsta” fiind piua din piatra folosită la fabricarea postavului şi dimiei.
Denumirea cartierului Drumul Taberei este veche de aproximativ 200 de ani. Această regiune a Bucureștiului se numește astfel pentru că aici, în anul 1821, revoluționarul Tudor Vladimirescu și-a așezat tabăra sa cu panduri.
Numele Ferentariului vine din latinescu „ferentarius” care înseamna „soldat din infanteria uşoară a legiunilor române”.
Ghencea poartă această denumire din turcescul „Ghenci-aga” care era „şeful arnăuţilor din garda domnească”.
Cartierul Giulești are numele unui neam de boieri care a stăpânit în urmă cu sute de ani locurile respective. Este vorba despre familia Juleștilor. Această zonă a fost locuită de milenii. Descoperirile arheologice din zonă dau numele culturii Giulești-Boian locuitorilor care au trăit în zonă în al 4-lea mileniu înaintea erei noastre.
Cartierul Pantelimon înseamnă, în traducere mot a mot „cel milostiv”. În limba greacă „pan“ înseamnă „tot“, iar „éléïmon “ se traduce prin „milă“.
Cartierul Titan îşi are denumirea de la fabrica de ciment „Titan“, construită în zonă la începutul secolului 20.
De ce Bucureștiul se mai numește și „Micul Paris”? Cine i-a dat această poreclă?
Foto: simplybucharest.ro
