Situat în Masivul Făgăraș, județul Argeș, Vârful Moldoveanu este vârful muntos cel mai înalt din România. Cu altitudinea de 2544 metri, Vârful Moldoveanu este unul dintre cele mai importante vârfuri al lanțului muntos Carpați, după vârful Gerlachovský, din munții Tatra (Slovacia), cu o altitudine de 2.655 metri. Totuși, de ce Vârful Moldoveanu poartă această denumire?
Prima atestare documentară a munților Făgăraș este o hartă, „Chorografia Hungariae”, a lui Lazarius, tipărită în anul 1528. În anul 1938, în lucrarea „Ascensiuni grele în Munţii Făgăraşului” citată de premium.gsp.ro, Alexandru Rudeanu scria:
„Moldoveanu poartă numele de Muntele Valea Rea pe versantul lui estic, de Moldoveanu pe versantul vestic şi de Colţul Vistei Mari în Transilvania”.
Deși nu se știe cu exactitate de unde a fost botezat vârful poreclit „Everestul României” sau „Acoperișul României”, cel mai probabil este vorba despre stâna unui cioban venit din Moldova care era amplasată în apropierea faimosului vârf. O altă variantă ar fi existența unui cioban numit Ion Moldoveanu, originar din Curtea de Argeș, ale cărui mioare pășteau în zona semețului vârf.
De zeci de ani, localnicii din satele din Făgăraș îi spun vârfului „Cioca Moldoveanului”, unde „cioacă” înseamnă un vârf de munte sau de deal. Din păcate, nu se știe cine a fost primul om care a cucerit „Acoperișul României„.
Din cauza piscurilor montane din jurul său, majoritatea de peste 2.400 de metri, vârful Moldoveanu este vizibil doar de pe creasta Făgărașului sau din aer, spre deosebire de multe din principalele vârfuri ale lanțului făgărășan, care sunt vizibile și din Depresiunea Făgărașului.
Există mai multe trasee pe care alpiniștii se pot încumeta pentru a ajunge pe vârf. Cel mai popular dintre acestea este: Bâlea Lac (foto jos-2034 metri) – Saua Capra – Lacul Capra – Portița Arpasului – „La trei pasi de moarte” – Saua Vartopului – Arpasul Mare – Iezerul Podul Giurgiului – Saua Podragului – Saua Ucei Mari – Saua Orzanelor – Varful Vistea Mare (2527 metri) – Varful Moldoveanu (2544 metri).
Din punct de vedere etimologic, numele de „Carpați” vine de la un cuvânt proto-indo-european *sker-/*ker care înseamnă „piatră”. Acesta ar putea fi înrudit cu substantivul albanez karpë care înseamnă „stâncă”.
Mai există o variantă potrivit căreia cuvântul vine de la proto-indo-europeanul (strămoșul ipotetic al tuturor limbilor indo-europene) *kwerp care înseamnă „a întoarce, a îndoi” sau de la grecescul karpos care înseamnă „încheietură” făcând referire la forma lanțului muntos carpatic.
