De ce în Munții Carpați nu sunt ghețari?

15.12.2020
De ce în Munții Carpați nu sunt ghețari?

Munții Carpați reprezintă un lanț muntos care se întinde pe următoarele țări: România, Ucraina, Slovacia, Polonia, Ungaria, Republica Cehă și Serbia. Spre deosebire de alte sisteme muntoase, Carpații sunt un lanț destul de mic ca înălțime. Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic se numește Gerlachovský, se găsește în Slovacia, în Munții Tatra, și are 2.655 m. Suprafața totală a Carpaților este de aproximativ 190.000 km pătrați și, în ciuda unei suprafețe întinse, în Munții Carpați nu există ghețari.

Ce sunt ghețarii?

Ghețarii reprezintă o masă enormă de gheață persistentă, formată în regiunile polare. Ghețarii se formează în regiuni unde ninge tot timpul anului și masa mare de zăpadă rezultată nu se poate topi.

În Polonia, cel mai înalt vârf este Rysy (2.499 m), în Ungaria – Vârful Kékes (1.014 m), în Ucraina – Vârful Hovârla (2.061 m). La noi în țară, Vârful Moldoveanu, care atinge borna de 2.544 metri, situat în Munții Făgăraș din Carpații Meridionali, este cel mai înalt punct al munților Carpați. Având în vedere că vârful depășește 2,5 kilometri pe verticală se pune întrebarea: „de ce nu există ghețari?” Răspunsul este unul logic și îl prezentăm în rândurile de mai jos.

Clima României nu favorizează formarea ghețarilor?

Țara noastră are o climă temperat-continentală cu patru anotimpuri: primăvară, vară, toamnă și iarnă. Diferențele climatice se datorează mai mult altitudinii și altitudinii și mai puțin influențelor oceanice din vest, celor mediteraneene din sud-vest și celor continentale din est.

Drept urmare, clima din această zonă nu favorizează formarea ghețarilor. În plus, potrivit specialiștilor, aceste structuri de gheață se formează la altitudini de peste 3.000 de metri, iar în România vârful cel mai înalt atinge 2.544 de metri.

De unde vine denumirea Munților Carpați?

Din punct de vedere etimologic, numele de „Carpați” vine de la un cuvânt proto-indo-european *sker-/*ker care înseamnă „piatră”. Acesta ar putea fi înrudit cu substantivul albanez karpë care înseamnă „stâncă”.

Mai există o variantă potrivit căreia cuvântul vine de la proto-indo-europeanul (strămoșul ipotetic al tuturor limbilor indo-europene) *kwerp care înseamnă „a întoarce, a îndoi” sau de la grecescul karpos care înseamnă „încheietură” făcând referire la forma lanțului muntos carpatic.

Curiozități despre Munții Carpați:

Foto: Wikipedia

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Povestea bunătății: orașul canadian Gander, locul unde 38 de avioane uriașe au aterizat de urgență. Ce au făcut localnicii canadieni?
Povestea bunătății: orașul canadian Gander, locul unde 38 de avioane uriașe au aterizat de urgență. Ce au făcut localnicii canadieni?
În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, lumea s-a oprit în loc. În timp ce turnurile din New York se prăbușeau, spațiul aerian american a fost închis instantaneu, lăsând sute de avioane... citește tot
Ce înseamnă ‘ad litteram’ și când se folosește?
Ce înseamnă ‘ad litteram’ și când se folosește?
Limba română este plină de expresii împrumutate din latină care adaugă o notă de precizie și eleganță discursului nostru. Printre cele mai frecvent utilizate se numără „ad litteram”.... citește tot
„Regula de 2 minute” și cum să scapi de amânare: Metoda simplă pentru eficiență fără efort masiv
„Regula de 2 minute” și cum să scapi de amânare: Metoda simplă pentru eficiență fără efort masiv
Cu toții am fost acolo: te uiți la mormanul de haine de pe scaun, la e-mailul acela care necesită un răspuns scurt sau la vasele din chiuvetă și îți spui: „O fac mai târziu”. Problema... citește tot