Cine a mers măcar o dată cu metroul prin București a constatat că în apropierea Gării de Nord, vagoanele scârțâie într-un mod aproape deranjant pentru pasageri. Puțini sunt cei care știu că acest lucru se întâmplă dintr-o dorință a lui Nicolae Ceaușescu.
Octavian Udriște, cel considerat „Părintele Metroului Bucureștean”, a explicat care este motivul din pricina căruia scârțâie vagoanele la Gara de Nord.
Prima linie de metrou, Magistrala 1 (M1), a fost inaugurată pe 16 noiembrie 1979, între Timpuri Noi și Semănătoarea. Lungimea liniei era de 8,63 kilometri și avea 6 stații. Al doilea tronson a fost deschis în decembrie 1981 și a continuat drumul spre est, numărul stațiilor ajungând la 12.
În 1984 și respectiv 1987 a fost prelungită linia inițială, întâi până la Crângași (0,97 km), și apoi până la Gara de Nord (2,83 km). Stația Gara de Nord are o poveste aparte.
„Inițial, Magistrala 1, trebuia să se termine la Gară și să înceapă o altă magistrală de la Gara de Nord spre Basarab. Tovarășul nu înțelegea de ce la Gara de Nord să fie două stații suprapuse. ‘Nu, tovarăși, să treacă trenurile în continuare. Facem o singură stație. Să nu se oprească la gară. Eu am fost și cu mașina și pe jos și se poate'”, a povestit Octavian Udriște.
Acesta a adăugat: „De aceea, în Gara de Nord, noi avem o gară umplută cu pământ. A cerut ieşirea din Gara de Nord pe strada Polizu. A forţat curba. E o rază mică acolo, dacă auziţi că scârţîe când intră metroul în Gara de Nord şa ştiţi că de la curba aceasta forţată e. O soluţie chinuită. O muncă titanică făcută acolo”.
Octavian Udriște și-a amintit cum s-a ajuns la situația ca stația de la Piața Romană să fie mai îngustă decât celelalte stații. Când i-a fost prezentat proiectul metroului, soția lui Nicolae Ceaușescu a vrut să știe ce obiective industriale sunt în zonă.
„Cei de acolo i-au spus că nu este zonă industrială, însă este ASE-ul. Când a auzit de studenți: ‘Studenții? Au făcut burtă, să meargă pe jos! Fără stație la Romană! Să meargă pe jos!'”, a povestit Octavian Udriște.
Până la urmă, Elena Ceaușescu a fost convinsă de necesitatea stației de metrou la Piața Romană. Totuși, planurile inițiale nu au fost respectate de ingineri, astfel că a ieșit un peron extrem de îngust.
