De ce l-a criticat Ioan Slavici pe regele Ferdinand I?

10.08.2022
De ce l-a criticat Ioan Slavici pe regele Ferdinand I?

Ioan Slavici a fost un nume cu rezonanță în literatura și cultura românească. Născut pe 18 ianuarie 1848, acesta a fost o voce importantă în România secolului al XIX-lea, scrierile sale fiind apreciate de către criticii vremii. Scriitorul nu ducea lipsă de curaj, astfel că nu o dată convingerile sale politice l-au făcut să fie întemnițat.

Criticul George Călinescu a susținut despre Slavici că a fost un excelent „instrument de observaţie” a mediului rural. Scriitorul a fost pasionat de a surprinde cât mai bine, în textele sale, moravurile și comportamentele umane în funcție de categoriile sociale din care personajele sale făceau parte. Acesta avea o obsesie în a prezenta cât mai minuțios caracterele oamenilor și felul cum funcționează statul român.

Convingerile sale politice au fost destul de liberale pentru acea vreme, drept pentru care la începutul Primului Război Mondial acesta a susținut neutralitatea României alături de Regele Carol I. Cu toate că rușii au ieșit învingători, Slavici a considerat și la finele războiului că România ar fi trebuit să intre în război alături de partea Puterilor Centrale.

Convingerile politice l-au băgat la închisoare

Pe data de 14 august 1916, România a intrat în război însă de partea Antantei. Ca atare, Ioan Slavici a fost arestat și trimis la fortul Domneşti. Pe 28 septembrie, același an, a fost eliberat însă între timp toate manuscrisele sale au fost confiscate.

Chiar și după acest episod nefericit din viața lui, Slavici a continuat să fie consecvent în ideile sale și a criticat noua politică de stat și pe regele Ferdinand I, despre care a susținut că ar avea drept sfătuitori „minciuna, clevetirea şi prostia”.

Ioan Slavici, o personalitate a literaturii românești

Slavici a scris 3 comedii, 2 drame istorice, 13 nuvele, 6 romane, 3 lucrări de memorii, dar şi 19 poveşti pentru copii. Pe lângă romanul „Musculiţa”, pierdut la arestarea sa din 1916, neştiută e şi soarta unei nuvele. La vârsta de 71 de ani, revista „Viaţa românească” i-a plătit autorului o mie de lei pentru o nuvelă care nu a mai apărut niciodată, potrivit cum-se-scrie.ro.

Operele sale au fost profunde, însă ușor de înțeles, fapt pentru care încă sunt predate elevilor de la clasele V-VIII. Scriitorul a murit pe data de 17 august 1925, fiind înmormântat la Mănăstirea Brazi, care este situată în orașul Panciu, în județul Vrancea, conform Wikipedia.org.

Foto: Wikipedia.org

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Povestea bunătății: orașul canadian Gander, locul unde 38 de avioane uriașe au aterizat de urgență. Ce au făcut localnicii canadieni?
Povestea bunătății: orașul canadian Gander, locul unde 38 de avioane uriașe au aterizat de urgență. Ce au făcut localnicii canadieni?
În dimineața zilei de 11 septembrie 2001, lumea s-a oprit în loc. În timp ce turnurile din New York se prăbușeau, spațiul aerian american a fost închis instantaneu, lăsând sute de avioane... citește tot
Ce înseamnă ‘ad litteram’ și când se folosește?
Ce înseamnă ‘ad litteram’ și când se folosește?
Limba română este plină de expresii împrumutate din latină care adaugă o notă de precizie și eleganță discursului nostru. Printre cele mai frecvent utilizate se numără „ad litteram”.... citește tot
„Regula de 2 minute” și cum să scapi de amânare: Metoda simplă pentru eficiență fără efort masiv
„Regula de 2 minute” și cum să scapi de amânare: Metoda simplă pentru eficiență fără efort masiv
Cu toții am fost acolo: te uiți la mormanul de haine de pe scaun, la e-mailul acela care necesită un răspuns scurt sau la vasele din chiuvetă și îți spui: „O fac mai târziu”. Problema... citește tot