„Câte bordeie, atâtea obiceie”, spune o vorbă din bătrâni. Nici România nu face excepție, mai ales când vorbim despre ritualuri moștenite din moși strămoși. De exemplu, puțini sunt cei care știu că în anumite regiuni din România i se face nuntă mortului înainte de a-l pune în pământ.
Nu de puține ori am asistat la imagini de-a dreptul terifiante în care fete tinere decedate sunt îmbrăcate în rochii de mireasă înainte de a fi înhumate. La fel se întâmplă și cu bărbații necăsătoriți care poartă haine de mire pe ultimul drum. În volumul ”Nunta mortului”, socilologul american Gail Kligman scrie despre acest obicei ciudat, practicat mai ales în zona Maramureșului.
Românii cred că defunctul, chiar dacă a murit prea devreme, trebuie să îndeplinească și această etapă a vieţii, căsătoria. De ce? E simplu: pentru ca persoana decedată să poată pleca împăcată pe lumea cealaltă.
”Dacă sufletul nu este satisfăcut, el nu-şi găseşte odihna şi rămâne o ameninţare pentru societate”, scrie Gail Kligman. În alte regiuni din țară, la înmormântare, pentru morţii nenuntiţi sau nelumiţi (adică pentru cei care au murit necăsătoriţi) se făcea un brad, însemnul căsătoriei. Bradul împodobit ca de nuntă era un substitut al soţului (sau al soţiei) postume, notează site-ul evz.ro.
În multe ocazii, în anumite sate din România, la moartea tinerilor se făcea o horă în mijlocul satului şi se aduceau lăutari. Acesta era singurul mod prin care defunctul putea avea parte de o nuntă.
