De-a lungul timpului, în data de 26 martie au avut loc mai multe evenimente importante care au schimbat soarta omenirii. La noi în țară, în această zi este sărbătorită prăznuirea Soborului... citește tot
Obiceiuri, tradiții, superstiții. Fiecare popor, indiferent de cât este de evoluat, are propriile superstiții. Nici italienii nu fac excepție, însă un obicei de-a dreptul ciudat i-a făcut renumiți printre popoarele occidentale. Bărbații își ating părțile intime când asistă la un eveniment neplăcut așa cum este un priveghi sau, de ce nu, când văd trecând pe stradă un dric. De ce fac acest gest?
Nu este o noutate să vezi pe străzile din Italia bărbați care dintr-o dată își ating părțile intime. Bărbații italieni fac asta oricând și oriunde, fără să fie interesați de privirile iscoditoare și fără să considere asta a fi un gest nepoliticos.
În Italia, se crede că atingerea părților intime ține spiritele rele departe și se face ori de câte ori are loc un eveniment neplăcut. Astfel, masculii din Peninsulă își vor atinge zona sensibilă dacă văd un mort, un dric sau asistă la un eveniment neplăcut. Aceștia consideră că atingerea testiculelor este cea mai eficientă modalitate de a atrage norocul și de a îndepărta ghinionul.
Atingerea părților intime la italieni este sinonimă cu bătutul în lemn la români. De unde vine obiceiul la români? Cel mai probabil, această tradiție are legătură cu protecția oferită de copaci și pădure. În urmă cu sute de ani, celții (popor care a trăit în partea de nord a Europei) băteau cu grijă în coaja copacilor pentru ca spiritele bune să-i apere de forțe malefice. Istoricii sunt de părere că aceștia aveau acest obicei drept mulțumire pentru pădure care oferea hrană, adăpost și, în vremuri de război, siguranță.
Lemnul are legătură și cu religia ortodoxă. Românii consideră lemnul un element sfânt, de vreme ce Iisus Hristos a fost răstignit pe o cruce din lemn.
„În credinţa populară, nimfele locuiesc în păduri, în trunchiuri de copaci, dar şi în preajma izvoarelor şi a lacurilor”, notează profesorul Irina Ghinescu, de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj în lucrarea sa „Nimfe-iele – studiu comparativ”.
Foto: depositphotos.com
