De ce bărbații italieni își ating părțile intime atunci când văd un mort?

06.01.2022
De ce bărbații italieni își ating părțile intime atunci când văd un mort?

Obiceiuri, tradiții, superstiții. Fiecare popor, indiferent de cât este de evoluat, are propriile superstiții. Nici italienii nu fac excepție, însă un obicei de-a dreptul ciudat i-a făcut renumiți printre popoarele occidentale. Bărbații își ating părțile intime când asistă la un eveniment neplăcut așa cum este un priveghi sau, de ce nu, când văd trecând pe stradă un dric. De ce fac acest gest?

Italienii și superstițiile

Nu este o noutate să vezi pe străzile din Italia bărbați care dintr-o dată își ating părțile intime. Bărbații italieni fac asta oricând și oriunde, fără să fie interesați de privirile iscoditoare și fără să considere asta a fi un gest nepoliticos.

În Italia, se crede că atingerea părților intime ține spiritele rele departe și se face ori de câte ori are loc un eveniment neplăcut. Astfel, masculii din Peninsulă își vor atinge zona sensibilă dacă văd un mort, un dric sau asistă la un eveniment neplăcut. Aceștia consideră că atingerea testiculelor este cea mai eficientă modalitate de a atrage norocul și de a îndepărta ghinionul.

Românii bat în lemn

Atingerea părților intime la italieni este sinonimă cu bătutul în lemn la români. De unde vine obiceiul la români? Cel mai probabil, această tradiție are legătură cu protecția oferită de copaci și pădure. În urmă cu sute de ani, celții (popor care a trăit în partea de nord a Europei) băteau cu grijă în coaja copacilor pentru ca spiritele bune să-i apere de forțe malefice. Istoricii sunt de părere că aceștia aveau acest obicei drept mulțumire pentru pădure care oferea hrană, adăpost și, în vremuri de război, siguranță.

Lemnul are legătură și cu religia ortodoxă. Românii consideră lemnul un element sfânt, de vreme ce Iisus Hristos a fost răstignit pe o cruce din lemn.

„În credinţa populară, nimfele locuiesc în păduri, în trunchiuri de copaci, dar şi în preajma izvoarelor şi a lacurilor”, notează profesorul Irina Ghinescu, de la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj în lucrarea sa „Nimfe-iele – studiu comparativ”.

Foto: depositphotos.com

Distribuie acest articol:
Tags:
Cele mai noi articole
De ce unirea înfăptuită de Mihai Viteazul nu a fost, de fapt, o unire în adevăratul sens al cuvântului?
De ce unirea înfăptuită de Mihai Viteazul nu a fost, de fapt, o unire în adevăratul sens al cuvântului?
În cărțile de istorie românești stă scris că Mihai Viteazul este domnitorul care a realizat prima unire a celor trei principate: Transilvania, Moldova și Țara Românească. Evenimentul avea... citește tot
Aur și nu prea! Cât aur conține o medalie olimpică de la Paris și cât valorează? O medalie de bronz valorează 12 dolari
Aur și nu prea! Cât aur conține o medalie olimpică de la Paris și cât valorează? O medalie de bronz valorează 12 dolari
329 de sportivi au fost premiați cu medalia de aur la Jocurile Olimpice de la Paris. România s-a clasat pe poziția numărul 23 în clasamentul pe țări cu 3 medalii de aur obținute. 12 sportivi... citește tot
Ciolacu a luat BAC-ul cu 7.03. Cine câștigă alegerile prezidențiale doar după nota de la BAC?
Ciolacu a luat BAC-ul cu 7.03. Cine câștigă alegerile prezidențiale doar după nota de la BAC?
Întrebat în cadrul unei conferințe de presă ce notă a luat la Bacalaureat, Marcel Ciolacu a afirmat că nu-și amintește. O zi mai târziu, premierul a transmis printr-un mesaj video pe Tik Tok... citește tot