Curiozități despre ursul carpatin. Unde trăiește, cum arată, ce mănâncă?

07.05.2021
Curiozități despre ursul carpatin. Unde trăiește, cum arată, ce mănâncă?

Ursul carpatin sau ursul brun, așa cum mai este el denumit, reprezintă un adevărat simbol al rezistenței, a puterii și a vitalității, fiind supranumit „regele munților”. Este un animal cu o capacitate de adaptare incredibilă la mediu, ceea ce l-a ajutat să supraviețuiască în sălbăticie până în ziua de azi.

Ursul brun este răspândit în întreaga lume, din America de Nord și până în Rusia, unde trăiesc cele mai multe exemplare (peste 100.000). Deși prin secolul al XIX-lea puteau fi văzuți și în zonele de câmpie și chiar în Delta Dunării, în prezent, în România, urșii bruni s-au stabilit de-a lungul lanțului Carpatic, prin pădurile întinse și dese și printre stânci. Cele mai recente studii plasează țara noastră pe locul al doilea în Europa cu o populație de aproximativ 6.000-6.500 de exemplare de urs brun.

Curiozități despre ursul carpatin. Unde trăiește, cum arată, ce mănâncă?

Acest animal este deosebit de puternic, având un corp care poate ajunge până la o lungime de 2,5 metri și o greutate maximă de 600 kilograme. Ursul brun poate trăi până la 30 de ani în natură, în timp ce, în captivitate, durata de viață crește până la 50 de ani.

Deși este un animal de gabarit, greoi, ursul brun poate alerga cu o viteză de până la 50 km/h. De asemenea, datorită labelor masile și a ghearelor care nu sunt retractile, el își poate săpa bârlogul în pământul tare sau înghețat și poate doborî dintr-o singură lovitură mamifere mari. Se poate căţăra în copaci, iar în zonele în pantă el se rostogolește. El poate parcurge şi 150 kilometri într-o singură zi și, deşi este cunoscut ca un animal fioros, nu este un prădător prin definiţie. El nu atacă decât dacă se simte ameninţat sau dacă este rănit.

Blana este deasă și are două rânduri de peri, spicul și puful. În funcție de anotimp şi de vârstă, blana ursului brun poate fi de culoare cafeniu-curat, cafeniu-galben, cafeniu roşcat și chiar negru. Puii și urșii tineri prezintă un guler alb îngust în jurul gâtului, ce amintește de cel al ursului gulerat de Himalaya.

Simțurile olfactive și auditive, extrem de fine

Capacitatea de adaptare la mediu are la bază simțurile olfactiv și auditiv. Mirosul ursului este de 2.000 de ori mai fin decât al omului, ceea ce îl ajută să detecteze prezența oricărui animal chiar și după 14 ore de la trecerea printr-o anumită zonă. Ursul brun este capabil să detecteze sunete extrem de fine, de 16-20 hertzi. El poate auzi un zgomot de la o distanță de 300 de metri. Dentiția este tipică pentru un omnivor, cu canini foarte puternici și molari rotunjiți.

Ursul atinge maturitatea sexuală la vârsta de patru ani. O ursoaică poate naşte unul, doi și chiar trei pui odată, care sunt foarte mici la naștere. Ei se nasc orbi, văzul urmând să se dezvolte mai târziu. Comparativ cu alte specii, urşii au mare grijă de puii lor, care stau lângă ursoaică până la vârsta de doi ani.

Ursul este recunoscut ca fiind un animal foarte pofticios, care mănâncă aproape orice. În pădure se hrăneşte cu ghinde, castane, fructe de pădure, jir, precum şi cu insecte, melci, peşte sau păsări. De asemenea, îi plac mult dulciurile, în special mierea.

Foto: Pexels.com

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Care este istoria cârnaților de Pleșcoi, faimosul preparat buzoian?
Care este istoria cârnaților de Pleșcoi, faimosul preparat buzoian?
Cârnații de Pleșcoi nu reprezintă doar un simplu mezel uscat și picant, ci o adevărată capodoperă a supraviețuirii, adaptării și rafinamentului gastronomic din Subcarpații de Curbură. Cu... citește tot
De ce dungile orizontale, alb cu negru, sunt asociate cu închisoarea? Care este originea lor?
De ce dungile orizontale, alb cu negru, sunt asociate cu închisoarea? Care este originea lor?
Imaginea clasică a deținutului îmbrăcat într-o uniformă cu dungi orizontale alb-negru este adânc înrădăcinată în cultura populară. De la desene animate și benzi desenate la filme și... citește tot
Românii nu știu să meargă pe autostradă. 5 greșeli pe care le fac conducătorii auto pe autostrăzi
Românii nu știu să meargă pe autostradă. 5 greșeli pe care le fac conducătorii auto pe autostrăzi
Rețeaua de autostrăzi din România a crescut considerabil în ultimii ani, însă stilul de condus al multor șoferi a rămas blocat pe drumurile naționale cu o singură bandă pe sens. Lipsa de... citește tot