Cu o lungime de 2858 km, Dunărea este al doilea cel mai mare fluviul al Europei. La vărsarea fluviului în Marea Neagră se formează Delta Dunării, o regiune tânără, fascinantă, cu o mărime de 3446 km², care se află într-un proces de continuă expansiune. Datorită aluviunilor, Delta Dunării crește anual cu aproximativ 40 m². Cum arată însă unul dintre locurile în care apa fluviului se întâlnește cu apa mării?
Dunărea se varsă în Marea Neagră prin cele trei brațe importante ale deltei: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe. Gura de vărsare a Dunării la Sulina este una dintre cele mai vizitate de către turiști. Pe imaginile filmate din aer se poate vedea cum apa dulce a fluviului se întrepătrunde cu apa sărată a Mării Negre.
De asemenea, de pe o barcă, priveliștea este superbă, iar curenții de aer se simt mult mai intens. Totodată, fluviul este mărginit de cordoane litorale astfel că se poate observa mult mai bine felul în care apa râului ajunge în mare. În plus, culoarea apei de mare diferă de cea a fluviului, lucru observabil cu ochiul liber.
Inițial, izvoarele preistorice vorbeau despre două guri de vărsare. Herodot şi Strabo amintesc de cinci, iar Pliniu cel Bătrân şi Ptolemeu afirmă că ar fi șase. Un cunoscut comerciant german, pe nume Kleeman, nota în anul 1768: „Mai mulţi geografi şi chiar Busching susţin că Dunărea întră în Marea Neagră prin şepte guri: eu însumi am verificat cu stăruinţă acest fapt şi m-am convins că nu sunt de cât cinci. Căci nu se pot lua în consideraţie braţele cele mici, cari formează insule şi se unesc apoi cu braţele cele mari”.
Cel mai vechi braț al Dunării este Sf. Gheorghe care s-a format între anii 8900 – 7200 î. d. Hr. Brațul transportă 22% dintre aluviunile care ajung în Marea Neagră.
