În luna martie a anului 2024, Vladimir Putin a câștigat din nou alegerile în Rusia. Acesta ocupă pentru a cincia oară funcția de președinte al Federației Ruse. Pentru a fi Președinte pentru a cincea oară, șeful de la Kremlin a fost nevoit să modifice Constituția de două ori în ultimii ani. Deși pare a fi etern la conducerea Federației Ruse, există câteva modalități prin care Vladimir Putin ar putea fi înlăturat.
Vladimir Putin a devenit președinte interimar al Rusiei la data de 31 decembrie 1999 (avea 47 de ani), după ce președintele Boris Elțîn își dăduse demisia, iar apoi a câștigat alegerile prezidențiale din anul 2000. În anul 2004, el a fost reales pentru un al doilea mandat, care a durat până pe data de 7 mai 2008.
Din pricina limitei prevăzute de Constituție, Putin nu a mai putut candida pentru un al treilea mandat prezidențial consecutiv în anul 2008. Între 8 mai 2008 și 4 martie 2012, Putin a fost premier, iar președinte a fost ales Dmitri Medvedev, un apropiat al lui Putin.
În 2012 a devenit pentru alți 6 ani președinte al Federației Ruse (în urma modificării Constituției). În 18 martie 2018 Vladimir Putin a fost reales în funcția de președinte al Rusiei, tot pentru un mandat de 6 ani.
Pe 18 martie 2024, Vladimir Putin a fost reales președinte în Rusia cu 87,97% dintre voturi. Putin, ar putea să rămână la Kremlin nu doar până în anul 2030, când va împlini 78 de ani. Consituția Rusei a fost modificată pentru a doua oară în 2020 și liderul de la Kremlin ar putea să conducă Rusia până în 2036. Atunci, va avea 84 de ani.
Proteste populare masive
Un val de nemulțumiri populare, similar cu revoluțiile de culoare din alte țări post-sovietice, ar putea pune presiune pe regim. Cu toate acestea, regimul lui Putin a arătat până acum o capacitate semnificativă de a controla și suprima protestele. De asemenea, media de stat și mecanismele de propagandă joacă un rol major în menținerea stabilității și controlului asupra opiniei publice.
O lovitură de stat militară sau din partea serviciilor de securitate (FSB, GRU)
Aceasta ar necesita o dezamăgire internă semnificativă în cadrul elitelor militare și de securitate, care sunt printre cei mai loiali susținători ai lui Putin. O astfel de lovitură ar fi extrem de riscantă și ar presupune o coordonare atentă și susținere largă în cadrul forțelor armate și a serviciilor secrete. Totuși, capitularea în masă a rușilor în Kursk (după invazia armatei Ucrainei) îi creează o mare problemă lui Putin: Recruții preferă închisoarea decât să lupte pentru Rusia. În acest mod, comandanții nu ar mai avea pe cine să trimită pe front. Ar putea fi pentru Putin începutul sfârșitului?
Revolta elitelor politice și economice
În cazul în care elita economică și politică a Rusiei (oligarhii și politicienii de rang înalt) ar ajunge la concluzia că Vladimir Putin nu mai poate asigura stabilitatea și prosperitatea lor, ar putea încerca să-l înlăture prin mijloace politice, cum ar fi încercarea de a-l convinge să se retragă sau de a organiza un succesor acceptabil. Cu toate acestea, Putin a fost foarte eficient în a-și menține loialitatea acestei elite prin recompense economice și presiuni politice.
Retragerea voluntară? Se poate, dar pare o utopie
Există și posibilitatea ca Putin să se retragă de bună voie, eventual pentru a lăsa loc unui succesor pe care îl consideră potrivit și care să-i garanteze securitatea și statutul post-prezidențial. Acest scenariu ar depinde, evident, de percepția lui Putin despre stabilitatea regimului său și riscurile personale pe care le-ar implica o retragere.
Foto: DepositPhotos.com
