Cum am putea trăi astăzi dacă n-am avea banalul ceas, unitatea de măsurare a timpului? Cum ar fi viața noastră fără o oră, raportându-ne doar la poziția soarelui? Ei bine, puțini își pot imaginia că au fost timpuri când oamenii țineau locul alarmelor de astăzi. La propriu.
Istoria instrumentelor de măsurare a timpului este îndelungată și cu greu se poate face un rezumat. În jurul anului 994, Gerbert d’Aurillac a realizat la Magdeburg un ceas solar prevăzut și cu diverse indicații astronomice. Primul orologiu mecanic din Europa a fost amplasat în anul 1283 în turnul mănăstirii din Dunstable. Totodată, primul ceas public a fost fabricat și ridicat în Milano, Italia, în anul 1335. Primele ceasuri automatice au fost realizate de către Adrien Philippe în anul 1863. Începând cu secolul al XIV-lea, prinde rădăcini în Marea Britanie și Irlanda meseria de „trezitor” („Knocker-upper”), o slujbă strâns legată de absența ceasurilor din casele maselor.
Ce era meseria de „trezitor”?
Cei ce practicau această meserie, aparent ciudată, mergeau la fiecare client și băteau în geam cu un băț lung sau ciocăneau la ușă până când cei ce dormeau se trezeau. Trezitorii se foloseau de bucăți lungi de trestie pentru a lovi la ferestrele situate la etajul al II-lea al clădirilor.
Această profesie, care era de fapt un part-time, a existat în Regatul Unit al Marii Britanii și Statele Unite ale Americii până în anul 1920, când ceasurile cu alarmă au devenit disponibile maselor.
Slujba cu pricina nu a ajuns niciodată pe teritoriul țării noastre. Motivul? În țările române, industrializarea a avut loc mult mai târziu, chiar după apariția ceasurilor cu alarmă.
Aceasta este o fotografie celebră, purtând chiar și un nume propriu – Il Bacio della Morte, „Sărutul morții”. Și, asemenea oricărei imagini cu adevărat memorabile, ea ascunde o poveste.... citește tot
Armata poloneză a anunţat, miercuri dimineaţă, că a doborât drone care au încălcat spaţiul său aerian în timpul unui atac rus asupra Ucrainei, într-o acţiune care ar putea constitui o... citește tot
În primăvara anului 1988, Gregor Spörri, un om de afaceri elvețian în vârstă de 33 de ani, a călătorit în Egipt în căutarea aventurii și a răspunsurilor la misterele antichității.... citește tot
