Cum arată diamantele brute? Curiozități despre diamante

06.04.2022
Cum arată diamantele brute? Curiozități despre diamante

Diamantele sunt cele mai prețioase și mai trainice dintre toate pietrele prețioase. Numele lor fiind preluat din cuvântul grecesc antic αδάμας (adámas) care înseamnă indestructibil, invincibil.

Cel puțin de la sfârșitul anilor 1800, odată cu descoperirea uriașelor mine de diamante în Africa de Sud, oamenii au prețuit aceste pietre fabuloase. Pentru a înțelege de ce sunt atât de valoroase, este important de știut care sunt caracteristicile lor atomice.

Diamantele brute, neșlefuite

Când sunt extrase din pământ, diamantele arată ca niște roci tulburi înainte de a fi tăiate și lustruite. Natura și structura lor chimică au fost necunoscute timp de secole. Experimentele lui Isaac Newton din anii 1600 au sugerat pentru prima dată că diamantele sunt formate din carbon.

Oamenii se îndoiau de descoperirea lui Newton, ceea ce este de înțeles având în vedere felul în care arată diamantele față de alte forme comune de carbon, cum ar fi grafitul din creioane sau cenușa rămasă într-un șemineu pe lemne. Dar în 1797, omul de știință englez Smithson Tennant a confirmat compoziția diamantelor, relatează The Conversation.

Potrivit acestuia, carbonul ia două forme comune care au structuri cristaline la nivel atomic. Grafitul este o formă bidimensională care se repetă, asemănătoare unui fagure, cu straturi stivuite unul peste altul. Alternativ, carbonul poate forma o formă tridimensională care se repetă, un tetraedru, și acesta este diamantul.

Formarea lor în mantaua din apropierea centrului Pământului s-a bazat pe extreme de căldură și presiune, urmate de o ascensiune incredibil de precară la suprafață prin erupția vulcanilor antici.

Pe măsură ce magma a ieșit la suprafață cu viteza sunetului, a smuls bucăți de manta, luând cu ea diamantele, încorporate în rocile gazdă cristalizate (fie kimberlite, fie lamproite). Nu toate diamantele supraviețuiesc ascensiunii, ceea ce înseamnă că fiecare diamant natural este un adevărat miracol al naturii.

Depozitele naturale au fost găsite peste tot în lume, din nordul Canadei până în Australia de Vest, chiar și sub apă în Namibia. Minele au fost singura sursă de piatră prețioasă până în 1955, când General Electric a produs primul diamant sintetic folosind ceea ce se numește procesul de înaltă presiune și temperatură înaltă.

Acest proces funcționează prin aplicarea de sute de mii de kilograme de presiune pe grafit la aproximativ 1.483°C pentru a forța carbonul în structura cristalină corectă. Este o versiune artificială a condițiilor extreme care produc diamante adânc în pământ.

Diamantele naturale și cele sintetice sunt identice din punct de vedere chimic și au aceleași proprietăți fizice. Chiar și cele mai sofisticate tehnici nu pot detecta o diferență între un diamant minat și un diamant fabricat de om, ambele sunt diamante „adevărate”.

Curiozități despre diamante

Foto: Depositphotos.com

AZI ÎN ISTORIE
Ziua de 18 august este cea de-a 230-a zi a calendarului gregorian și a 231-a zi în anii bisecți. În această zi s-au consemnat de-a lungul timpului multe evenimente care au marcat istoria lumii...
Cele mai noi articole
De ce ardelenii spun „ioi” și „ora doi” în loc de „ora două”?
De ce ardelenii spun „ioi” și „ora doi” în loc de „ora două”?
Limba română este vorbită diferit în funcție de regiunea țării. Regionalismele îmbogățesc vocabularul românesc, însă de multe ori nu sunt înțelese de toată lumea și trebuie... citește tot
O româncă furată de țigani a ajuns cea mai apreciată dansatoare de pe „bătrânul continent”
O româncă furată de țigani a ajuns cea mai apreciată dansatoare de pe „bătrânul continent”
Înaintea Primului Război Mondial, la marginea Mangaliei trăia familia lui Nae Berechet. Acesta avea o fetiță în vârstă de șase ani, de o frumusețe răpitoare, pe numele ei Maria. La un... citește tot
De ce avem păr la subraț? La ce folosește?
De ce avem păr la subraț? La ce folosește?
Pentru întreaga lume, corpul uman este un mister constant mereu aflat într-o continuă schimbare. Deși nu putem afla totul despre corpurile noastre, oamenii de știință au descoperit la ce... citește tot