Sahara este cel mai mare deșert uscat de pe Pământ. Acesta are o suprafață de 9.400.000 km pătrați. Deșertul cuprinde o treime din continentul Africa, aproape cât suprafața Statelor Unite ale Americii și de 26 de ori cât teritoriul Germaniei. Sahara, în limba arabă, înseamnă cel mai mare deșert.
Acest deșert uscat se întinde de la țărmul Oceanului Atlantic până la Marea Roșie, alcătuind forma unui trapez. Sahara ocupă mari porțiuni din statele: Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Egipt, Mauritania, Mali, Niger, Ciad, Sudan și o mică parte din Senegal și Burkina Faso.
Temperatura medie în deșertul Sahara este de 38 de grade Celsius. Pe timpul verii, aceasta ajunge și la 50 de grade Celsius. Noaptea, temperatura scade brusc și poate ajunge și la -10 grade Celsius. Precipitațiile sunt reduse spre minimum, iar clima este una tropical-deșertică.
Curiozități despre deșertul Sahara
În momentul de față, deșertul Sahara este cea mai aridă zonă de pe glob, însă acest lucru nu a fost întotdeauna așa. A fost o vreme când regiunea era acoperită de ghețari, ulterior a fost inundată parțial de mare. În perioada dinozaurilor, deșertul era plin de verdeață, lacuri și bălți. Ulterior, condițiile climatice s-au schimbat și s-a transformat în ceea ce este acum.
În Sahara au trăit oameni, acum 10.000 de ani, când regiunea era verde, iar clima era prietenoasă. Potrivit analizelor, aici se găseau diferite triburi care se ocupau cu vânătoarea, recoltarea, uscarea și conservarea plantelor.
De-a lungul vremii condițiile climatice s-au schimbat, iar în luna august sunt cele mai multe furtuni de nisip. Deșertul Sahara este plin de petrol și gaze naturale. Tot aici mai găsim zăcăminte precum: sare, cărbune, cupru, mangan, uraniu, plumb, wolfram, titan și zinc.
Deșertul este plin de râuri subterane care ies la suprafață din când în când, formând oaze. Gaberun este considerată cea mai frumoasă oază de pe planetă.
Astfel se presupune că arăta deșertul Sahara acum 10.000 de ani.
Gheorghe Eminescu, nepotul Luceafărului, care a trecut din tranșeele de la Mărășești în celulele de la Jilava și Aiud: a purtat un nume uriaș, dar și-a câștigat singur locul prin curaj... citește tot
Răspunsul la această întrebare nu este atât de simplu pe cât pare la prima vedere, deoarece istoria colonizationale britanice în America de Nord este împărțită între o primă tentativă... citește tot
Brașovul este, fără îndoială, unul dintre cele mai frumoase orașe din România, dar farmecul său de așezare la poalele muntelui vine la pachet cu o problemă din ce în ce mai acută:... citește tot
