Când vine vorba despre țărani români cunoscuți, mintea îi poartă pe români fie la Moș Ion Roată, fie la Badea Cârțan. Totuși, Badea Cârțan pare să fi fost mult mai cunoscut întrucât la finalul anilor 1800 a devenit celebru în întreaga Europă.
Badea Gheorghe Cârțan s-a născut în 1849 în Cârțișoara și a rămas în istoria colectivă a românilor pentru drumul pe care l-a făcut pe jos până la Roma pentru a vedea celebra Columnă a lui Traian. Aproape 2.000 de kilometri pentru a-și împlini un vis.
Badea Cârțan a fost atras de mic de istoria românilor și a început să citească multe cărți pe această temă. În anul 1877, cu gândul la întregirea neamului, Badea Cârțan se înrolează voluntar în armata română pentru a participa la Războiul de Independență.
În ianuarie 1896, curajosul cioban s-a hotărât să plece în Italia, unde dorea să vadă Columna lui Traian, dovada originii latine a românilor. În 43 de zile a parcurs ciobanul distanța de 1700 de kilometri până la Roma. Se spune că până la destinație, Badea Cârțan a rupt patru perechi de opinci.
Odată ajuns la Columna lui Traian din Roma, Badea Cârțan s-a culcat la picioarele Columnei, unde a dormit până a doua zi dimineață când a fost trezit de curioși și de oamenii legii. Se spune că un italian, văzând costumul popular românesc pe care-l purta, a exclamat uimit: „un dac a coborât de pe Columnă”.
Rapid, românul a ajuns celebru în Italia și autoritățile italiene au avut grijă ca timp de patru săptămâni să-l invite pe cioban la toate evenimentele din acea perioadă. Badea Cârțan a fost chiar primit în audiență de primarul Romei și a discutat la Vatican cu cardinalul Rampolla.
În următorii ani, pentru Badea Cârțan au urmat drumuri la Paris și Ierusalim, locuri unde a cunoscut oameni noi și și-a făcut o mulțime de prieteni.
Badea Cârțan a murit în 1911, pe 7 august, la vârsta de 62 de ani. Se pare că într-una din multele sale călătorii, pe când se întorcea de la Bucureşti, ciobanul a fost prins pe crestele Carpaţilor de un viscol puternic și s-a îmbolnăvit la plămâni.
Doamna Lahovary, soţia fostului ministru plenipotenţiar la Roma, care îl cunoştea bine pe Badea Cârțan, i-a oferit acestuia o cameră în castelul său de al Poiana Ţapului. Aici a și murit Badea Cârţan, în mijlocul țării pe care a iubit-o atât de mult.
Badea Cârțan este înhumat la Sinaia. Pe crucea sa stă scris: „Aci doarme badea Cârţan, visând la întregirea neamului său”. 7 ani mai târziu după decesul ciobanului, în 1918, se înfăptuia România Mare, visul lui Badea Cârțan.
