Cum a înfăptuit Mihai Viteazul prima Unire din istoria românilor?

29.12.2021
Cum a înfăptuit Mihai Viteazul prima Unire din istoria românilor?

Unirea reușită de Mihai Viteazul a rămas în istorie ca un eveniment care a aprins în sufletul oamenilor dorința arzătoare de a trăi în pace, împreună. Cu toate că unirea celor trei principate, Țara Românească, Ardealul și Moldova a ținut foarte puțin, acest lucru a dovedit că orice este posibil, chiar și fără aprobarea marilor puteri de la acea vreme.

Mihai Viteazul (15 ianuarie 1558 – 19 august 1601) a reușit ceea ce nimeni nici măcar nu visase, să unească, deși pentru puțin timp, Țara Românească, Moldova și Transilvania. Trebuie specificat că liderul nostru a purtat titlul de „Domn”, doar în Țara Românească, în schimb în Moldova și Transilvania el a fost recunoscut ca „Stăpânitor”.

Cum a realizat Mihai Viteazul Unirea?

Mihai Viteazul a fost una dintre cele mai importante figuri ale istoriei românești. Voievodul a fost un boier înstărit. La sfârșitul anului 1588 devine stolnic al curții lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban al Craiovei. În septembrie 1593, după ce a plătit la Poarta Otomană o sumă mare de bani (400.000 de florini) și având sprijinul patriarhului Constantinopolului, Mihai a devenit domn al Țării Românești la 2 septembrie/12 septembrie 1593.

Din dorința de a avea o armată cât mai puternică care să facă față cotropitorilor, Mihai aderă la „Liga Sfântă” creștină. Ulterior aderă și Transilvania, considerată factor decisiv în atragerea în alianță a celorlalte două state românești, Moldova și Țara Românească. Nu se știe cu exactitate dacă Unirea înfăptuită de Mihai Viteazul a fost una din dorințele acestuia sau s-a profitat de un context politic internațional favorabil.

La trei zile după bătălia de la Șelimbăr, Mihai Viteazul a intrat pe data de 1 noiembrie 1599, în Alba Iulia, oraș pe care îl va transforma în prima capitală a celor trei țări unite. La 27 mai 1600, Mihai Viteazul a dat un hrisov care atesta Unirea.

Nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate, fără paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptății, fără chipul lui de curată și desăvârșită poezie, scria metaforic Nicolae Iorga.

Din păcate, termenul de „unire” este un pic cam mult, fiindcă cele trei țări își păstrează instituțiile de dinainte: Dieta în Transilvania, sfaturile boierești în Moldova și Țara Românească și își păstrează legile, cutumele și procedurile fiecăreia în vigoare. Ba mai mult, Mihai Viteazul nu reușește să unească armatele celor trei Principate Române.

Marile puteri europene, deranjate de ambițiile lui Mihai Viteazul

După înfăptuirea Unirii, marile puteri europene au început să fie deranjate de atitudinea politică și ambițiile lui Mihai Viteazul. Habsburgii își vedeau amenințate planurile de menținere a Transilvaniei în sfera lor de influență, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, Imperiul Otoman nu accepta ideea renunțării la Țara Românească, iar uniunea personală a lui Mihai reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de forțe din regiune.

Domnitorul român a fost ucis la ordinul împăratului Rudolf al II-lea, de un detașament de mercenari în frunte cu ofițerul valon Jacques de Beauri. Mihai Viteazul a fost asasinat în august 1601, lângă Câmpia Turzii. Istoria îl consemnează ca un personaj care, pe bună dreptate, a schimbat cursul vieții în această regiune.

Foto: Wikipedia.org

Cele mai noi articole
Cât durează, de fapt, un an? NU, nu 365 de zile!
Cât durează, de fapt, un an? NU, nu 365 de zile!
Un an pe Pământ înseamnă aproximativ 365 de zile. De ce este considerat un an? Ei bine, aproximativ 365 de zile este durata Pământului să orbiteze în jurul Soarelui o singură dată. De ce... citește tot
De ce clipim? Rolul clipirii pentru sănătatea noastră
De ce clipim? Rolul clipirii pentru sănătatea noastră
Trebuie să clipim pentru a curăța și umezi ochiul. De fiecare dată când pleoapele se închid, secrețiile sărate din glandele lacrimale sunt măturate pe suprafața ochiului, îndepărtând... citește tot
Curiozități despre Centrul Istoric al Bucureștiului
Curiozități despre Centrul Istoric al Bucureștiului
„Centrul Vechi” sau „Centrul istoric” al Bucureștiului reprezintă o zonă cu o importantă încărcătură culturală. Centrul are o suprafață de 0,50 km pătrați și este situat la... citește tot