Se spune că în spatele unui bărbat puternic se află o femeie şi mai puternică, chiar dacă aceasta este amanta. Istoria scrie că acest lucru s-a confirmat și în cazul unor oameni din fruntea țării.
Ei se afișau în public cu soțiile lor, dar și cu amantele care de cele mai multe ori aveau o mare influență asupra deciziilor pe care aceștia le luau. Mihai Viteazul a fost unul dintre domnii Țării Românești care nu și-a ascuns sentimentele față de amanta sa.
Velica era a doua fiică a logofătului Ioan Norocea şi a Stanei, fiind nepoata celebrei Doamna Chiajna şi a lui Mircea Ciobanul. Tânăra cochetă l-a cucerit pe Mihai Viteazul și i-a acceptat acestuia avansurile, deși amândoi erau căsătoriți. Mihai Viteazul cu doamna Stanca și Velica era soția italianului Fabio Genga, favorit al principelui Transilvaniei Sigismund Bathory. Domnitorul român a cunoscut-o pe Velica Norocea, în anul 1599, când a intrat victorios în Alba Iulia.
Frumoasa blondă avea o influență puternică în Alba Iulia și a ajuns alături de voievod pe post de traducător. Ea a devenit îndrumătorul și ajutorul de încredere al lui Mihai Viteazul după ce acesta s-a stabilit la Alba Iulia.
După puțin timp, relația lor a devenit una faimoasă în întreaga Europă. Potrivit adevărul.ro, un diplomat străin, care a vizitat cetatea, a scris despre Velica pe 15 martie 1600:
„Toate afacerile ţării le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care Domnul se ţine în ştiinţă tuturora şi până într-atâta încât a poruncit sub pedeapsă de moarte soţului ei să nu aibă a face cu dânsa”.
Nicolae Iorga a numit-o „stăpâna prin iubire a Ardealului” și cea mai mare dragoste a domnitorului. De asemenea, istorii spun că Velica ar fi fost și „informatorul” de care avea nevoie voievodul la curtea din Ardeal.
Datorită influenței pe care o avea asupra lui Sigismund Báthory, amanta blondă a jucat un rol important în Unirea Transilvaniei cu Ţara Românească, înfăptuită de Mihai Viteazul în 1600.
Relația dintre cei doi nu a fost ferită de ochii Doamnei Stanca. Aceasta a asistat la amantlâc și la gestul lui Mihai Viteazul de a le impune supușilor să se închine amantei „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi”.
Foto: Adevărul.ro
