Cine a fost Martha Bibescu, cea mai curtată femeie din perioada interbelică?

Morcovescu Ana-Maria
09.11.2020
Cine a fost Martha Bibescu, cea mai curtată femeie din perioada interbelică?

O scriitoare desãvârşitã, o figurã cheie a diplomaţiei, dar şi o frumoasã prezenţã femininã a perioadei interbelice a fost Martha Bibescu. Născută în iarna anului 1889, Martha Bibescu a fost fiica lui Ion Lahovary și a Smarandei Mavrocordat și una dintre cele mai importante prezențe feminine din perioada interbelică.

Scriitoarea provenea din familia domnitorului moldovean Constantin Mavrocordat şi dintr-o familie cu origine greceascã, cea a tatãlui. S-a remarcat ca om politic și gazdă a elegantelor întâlniri de la Palatul Mogoșoaia și a fost una dintre cele mai distinse apariții ale aristocrației europene a secolului al XX-lea.

Istoricii o descriu ca fiind de o frumuseţe deosebitã, inteligentă, elegantă, avea un real talent artistic, poziţie socialã şi avere. Martha Bibescu a știut să se facă plãcutã şi apreciatã atât printre familiile domnitoare, cât şi printre oamenii de rând, cu care comunica şi pe care îi ajuta ori de câte ori aveau nevoie. Calitãţile sale au atras invidia femeilor din înalta societate, iar bărbații o admirau și o venerau.

Drama prințesei Martha Bibescu

Când era doar o adolescentă, Martha s-a căsătorit la 16 ani cu prinţul George Valentin Bibescu, devenind astfel membru al unei familii princiare prestigioase. Deși s-a căsătorit din dragoste, mariajul nu a fost fericit, ba chiar a reprezentat o mare dezamăgire. George s-a dovedit a fi egoist, impulsiv și o înșela ori de câte ori prindea ocazia. Martha a rămas alături de el până când acesta a murit, deși acesta era recunoscut în lumea bună a Bucureștiului pentru infideliățile sale.

Martha a devenit mamă la doar 17 ani, iar nașterea singurei descendente a noii familii Bibescu, Valentina, a reprezentat o traumă pentru proaspăta mama. Relația dintre cele două a avut de suferit în primii ani de viața a fetiței, Martha lăsând-o în grija bonei ăn cea mai mare parte a timpului. Singurele momente pe care le petreceau împreună erau atunci când trebuia să apară public.

Relația dintre Martha și mama sa a fost una defectuoasă, însă acest lucru nu a împiedicat-o să-ți construiască altfel relația cu fiica sa, însă odată cu creșterea Valentinei, lucrurile s-au schimbat. Dacă mama era rece și distantă, relația tată-fiică era frumoasă, iar Valentina își adora tatăl.

Dragoste imposibilă

Căsătorită fiind cu George, Martha s-a îndrăgostit de Charles Louis de Beauvau Craon, în vârstã de treizeci de ani, unul dintre cei mai râvniţi burlaci ai Franţei din acele timpuri şi descendentul unei vechi familii aristocrate. Tânărul burlac îi împărtășea sentimentele și de multe ori a presat-o să divorțeze pentru a forma, oficial, un cuplu.

Având modelul soacrei sale care a divorțat și a avut foarte mult de suferit, Martha a analizat situația și a hotărât să se retragă la mănăstirea din Alger. Martha nu a divorțat, însă ea și George au dus vieți separate. Potrivit Historia, prinţesa şi-a dat seama mai târziu „de ceea ce atât de mulţi dintre prieteni au ştiut dintotdeauna, cã el, Charles Louis, a fost adevãrata mea dragoste şi cã nici el nu s-a împãcat vreodatã cu ideea cã m-a pierdut.”

Palatul Mogoșoaia, locul de suflet al prințesei Martha Bibescu

După tentativa de divorț, la scurt timp, Martha a primit în dar de la soţul ei Palatul Mogoşoaia. Acesta l-a cumpărat de la o rudă de-a lui. Fericirea prințesei a fost imensă și aceasta a investit în palat foarte mult timp, dragoste și o avere pentru a-l renova.

De-a lungul timpului, de acel loc au fost atrase multe persoane importante din țară și de peste hotare. Prima care a semnat în cartea vizitatorilor a fost chiar Regina Maria. Prin amenajarea și restaurarea Palatului Mogoșoaia, Martha Bibescu și-a demonstrat simțul pentru lux și rafinament.

Martha Bibescu

Pe parcursul Primului Rãzboi Mondial au trecut pragul casei Marthei ruşi, greci, francezi, englezi, români, indiferent de tabãra politicã din care proveneau. Calitãţile sale speciale au fãcut-o una din persoanele intime ale prinţului moştenitor Wilhelm al Germaniei şi marea pasiune a maiorului Christopher Thomson, trimis de Marea Britanie cu misiunea specială de a convinge România să intre de partea Antantei, conform sursei mai sus menționată.

Personalitatea sa, frumuseţea şi mai ales inteligenţa i-au fermecat pe Marcel Proust, Saint-Exupery, W. Churchill, R. MacDonald, Charles de Gaulle, Alfons al XIII-lea al Spaniei, care nu rata nici un prilej de a o revedea.

Femeia filantrop din timpul războiului

În timpul Primului Război Mondial, Martha a fst devotată țării și a îngrijit într-un spital din București victimele războiului. Deși multe cunoștințe ale sale s-au refugiat în Iași, ea fiind o fire curajoasă a rămas în București și a ajutat numeroși oameni prin prezența ei, dar și material. Ba mai mult de atât, datorită inteligenței și îndemânării ei, mulți prizonieri români au fost eliberați.

În decembrie 1916, Martha se afla la Posada și atunci a primit vestea că Palatul Mogoșoaia a fost prădat. Pagubele au fost imense, totul era distrus, furat și ars. Toți banii pe care i-a obținut din vânzarea cărților „Isvor, ţara sălciilor” şi „Catherine-Paris” i-a investit pentru a reface locul său drag.

Spre sfârșitul perioadei interbelice, Martha și-a pierdut apropiații, inclusiv pe George. Acesta s-a îmbolnăvit, iar ea și-a demonstrat devotamentul față de familie îngrijindu-l până în ultimele sale clipe de viață. Martha Bibescu a părăsit palatul după venirea comuniștilor, aceasta luând cu ea doar câteva lucruri. Înainte de a pleca, ea s-a asigurat că Palatul Mogoșoaia va fi trecut pe lista monumentelor istorice.

Foto: TVR

Tags:
loading...
Inchide