Perioada dintre cele două războaie mondiale, denumită de istorici perioada interbelică, a adus o mulțime de schimbări în societatea românească. Centrul Vechi era plin de oameni avuți care colindau terasele și barurile din centrul Bucureștiului. Există un mit potrivit căruia, femeile nu aveau voie să intre neînsoțite într-un bar în perioada interbelică. În plus, reprezentantele sexului frumos nu aveau permisiunea să treacă pe jos pe Podul Mogoșoaia. Sunt aceste lucruri adevărate?
În perioada interbelica nicio femeie din Bucuresti nu intra neînsoțită într-un bar sau într-o cafenea. Și nu, nu pentru că n-ar fi avut voie. Cu pentru că în acele vremuri, dacă o doamnă sau o domnișoară intra singură în localuri sau baruri, era considerată o persoană decadentă și era arătată cu degetul de către societatea vremii.
În anul 1864, în București, s-a început pavarea cu piatră cubică din granit adusă tocmai din Scoţia. Podul Mogoșoaia (fosta denumire a Căii Victoriei) a fost una dintre primele artere pavate. Până după începerea Primului Război Mondial, femeile nu cugetau să meargă pe jos, pe Podul Mogoşoaiei, ci doar în trăsuri, dacă nu erau însoţite de soţ, de o rudă sau prietenă, ori măcar de o servitoare. Motivul? Același. Cele care îndrăzneau să se plimbe singure erau considerate femei de joasă speță, cu moravuri ușoare.
În țara noastră, moda pantalonilor la femei a ajuns abia după anii 1900. Ba mai mult, în anul 1911, ziarul Furnica citat de adevarul.ro, scria despre revolta bărbaţilor împotriva femeilor care avuseseră curajul să poarte pantaloni în public: „O cocoana la București a fost huiduită și n-a scăpat să fie linșată de multime decât fugind cu o birjă, ajutată de un domn amabil si civilizat. O alta cuconiță, la Galați, a căzut si mai serios victima furiei poporului, care i-a sfâșiat veşmintele de pe ea”.
Foto: identitatea.ro
