Ce sunt „paștile” primite de credincioși în noaptea de Înviere?

29.04.2021
Ce sunt „paștile” primite de credincioși în noaptea de Înviere?

În noaptea de Înviere, credincioșii merg la biserică pentru a primi sfintele „paști”. Conform tradiției din popor, „paștile” sfințite se împart după terminarea Sfintei Liturghii. Există, însă, creștini care preferă să meargă în timpul zilei pentru a primi „paști” pentru a evita aglomerația care se creează de obicei în noaptea de Înviere.

Sfintele „paști” sau anafura, așa cum este denumirea populară, reprezintă bucățele de pâine înmuiate în vin, adică trupul și sângele Domnului. Altfel spus, Trupul lui Iisus Hristos, adică Sfânta Biserică, conform Sfintei Scripturi, a fost pecetluit, sfințit prin picăturile de sânge ce au curs din coasta Mântuitorului aflat răstignit pe Sfânta Cruce.

Tradiția spune că „paștile” se mănâncă dimineața, înainte de micul dejun, după ce se rostește „Tatăl Nostru”. Anafura a preluat numele Sărbătorii de Paște ca o mărturie clară, vie și completă a jertfei și Învierii Domnului Iisus Hristos. Consumând anafura, se spune că „ori de câte ori mâncăm pâinea aceasta și bem paharul acesta” moartea Domnului vom mărturisi și Învierea vom vesti. Corect și complet este să ne împărtășim întâi cu Trupul și Sângele Mântuitorului, adică să luăm Sfânta Împărtășanie și apoi Sfintele „paști”.

Conform tradiției, înainte de a lua sfintele „paști”, creștinii trebuie să se spele cu apă dintr-un pahar în care s-a introdus un ou vopsit roșu. Astfel, se spune că viața le va fi fină și roșie precum coaja oului. Apoi, persoana cea mai în vârstă dintr-o familie ia o bucată de anafură și spune „Hristos a Înviat!”, iar cel care primește anafura răspunde „Adevărat a Înviat!” și își face sfânta cruce. Procedura se repetă de trei ori.

Rugăciunea de sfințire a pâinii ce se cheamă „paști”

„Dumnezeule cel atotputernic și Doamne atotțiitorule, Care ai poruncit robului Tău Moise, la ieșirea lui Israel din Egipt și la eliberarea poporului Tău din robia cea amară a lui faraon, să junghie mielul, care închipuia mai dinainte pe Mielul, Cel ce de bunăvoie pentru noi s-a junghiat pe Cruce, luând asupra Sa păcatele a toată lumea, pe iubitul Tău Fiu, Domnul nostru Iisus Hristos, pe Tine și acum cu smerenie Te rugăm, caută spre pâinea aceasta și o binecuvântează și o sfințește pe ea. Căci și noi robii Tăi pe aceasta am pus-o acum înaintea slavei Tale în această preastrălucită, preamărită și mântuitoare zi a Paștilor, spre cinstea și slava și spre aducerea aminte de slăvita Înviere a Aceluiași Fiu al Tău, a Domnului nostru Iisus Hristos, prin care din veșnica robie a vrăjmașului și din legăturile nedezlegate ale iadului am aflat dezlegare, liberare și ieșire. Deci și pe noi, care am adus-o și o sărutăm și din ea vom gusta, fă-ne a fi părtași binecuvântării Tale celei cerești și alungă de la noi, cu puterea Ta, toată boala și neputința, dându-ne la toți sănătate. Că tu ești izvorul binecuvântării și Dătătorul vindecărilor, și Ție, Părintelui celui fără de început, slavă înălțăm, împreună și Unuia-Născut Fiului Tău și Preasfântului și bunului și de viață-făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.”

Preotul stropește îndată pâinea cu apă sfințită, zicând: Se binecuvintează și se sfințește pâinea aceasta, prin stropirea cu această apă sfințită, în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin (de trei ori).

Ce înseamnă „paşti” și de unde vine cuvântul?

Când rostim sau auzim rostit cuvântul „Paşti” ne gândim la marea Sărbătoare creștină care ne stă în față. Cuvântul vine de la pesah, care este un cuvânt evreiesc și care înseamnă trecere.

Acesta este sărbătoarea religioasă a evreilor, care simbolizează eliberarea acestora din robia egipteană după 400 de ani, trecerea prin Marea Roșie către Pământul Făgăduinței, cei 40 de ani de peregrinări prin deșert şi ajungerea lor în Canaan.

Pesah este o sărbătoare fixă în calendarul religios ebraic, care se desfășoară anual în perioada 14-21 a lunii Nisan (a șaptea lună a anului ecleziastic și prima lună a anului civil în calendarul ebraic), lună ce marca în antichitate începutul anului ecleziastic ebraic. În timpul acestei sărbători nu se consumă pâine și nici produse dospite.

Deși termenul pesah a fost preluat și traducerea acestuia s-a păstrat, semnificația este alta la creștinii ordodocși. De Sfintele Paşti, noi sărbătorim trecerea de la moarte la viaţă şi de pe pământ la cer. Este o sărbătoare plină de bucurie, curaj, demnitate și iertare.

Foto: Crestinortodox.ro

Cele mai noi articole
Ce s-a întâmplat azi, 21 octombrie?
Ce s-a întâmplat azi, 21 octombrie?
Ziua de 21 octombrie este cea de-a 294-a zi a calendarului gregorian și a 295-a zi în anii bisecți. Până la sfârșitul anului au mai rămas 71 de zile. Acum două secole, în această zi, s-a... citește tot
Povestea tanchistului mort a cărui scrisoare de dragoste a trecut testul timpului
Povestea tanchistului mort a cărui scrisoare de dragoste a trecut testul timpului
Poveștile celui de Al Doilea Război Mondial ies la iveală și astăzi, deși conflictul s-a terminat de mai bine de 75 de ani. În 1967, la 22 de ani de la finalul luptelor, mai mulți ruși au... citește tot
Cum arată satul Romania din Statele Unite ale Americii?
Cum arată satul Romania din Statele Unite ale Americii?
În lume există tot felul de localități cu nume românești sau cu denumiri asociate cu țara noastră. Puțini știu însă că în Statele Unite ale Americii se află un sat al cărui nume... citește tot