Ce s-ar întâmpla dacă ar seca Marea Mediterană?

05.05.2021
Ce s-ar întâmpla dacă ar seca Marea Mediterană?

Ați făcut vreodată vreun exercițiu de imaginație în care Marea Mediterană ar dispărea? În această situație, pe măsură ce apa ar seca ar ieși la iveală toate epavele vaselor scufundate de-a lungul timpului și, mai mult decât atât, s-ar forma, practic, o nouă întindere deșertică ce ar face legătura între Europa și Africa.

Ei bine, acest scenariu nu este deloc o noutate. În urmă cu aproape șase ani, miliardarul egiptean Naguib Sawiris gândise o idee nebunească de a cumpăra o insulă grecească unde să le ofere refugiaților din Orientul Mijlociu și din Africa propria lor țară.

Totuși, această idee pălește în comparație cu un proiect din prima jumătate a secolului XX, pe cât de șocant, pe atât de controversat, prin care Marea Mediterană ar fi urmat să fie drenată pentru a fi creat un nou supercontinent eurafrican, scrie theconversation.com.

Ce s-ar întâmpla dacă ar seca Marea Mediterană?

Proiectul, denumit Atlantropa, a fost lansată de arhitectul german Herman Sörgel și a fost primit cu optimism de mai mulți șefi de state ai vremii. Sörgel a promovat acest plan din 1928 și până la moartea sa, în 1952. Experiența avută în primul Război Mondial, turbulențele politice și economice din anii 20, precum și ascensiunea nazismului în Germania l-au făcut pe Sörgel să creadă că un nou război mondial ar putea fi evitat doar prin găsirea unei soluții radicale la problemele șomajului și suprapopulării din Europa.

Marea Mediterana

Pe cât de interesant era, proiectul lui Sörgel nu a fost demarat niciodată deoarece nu exista suficient ciment pe planetă pentru a putea fi construit uriașul dig gândit de german în dreptul Strâmtorii Gibraltar pentru a întrerupe comunicarea dintre apele Oceanului Atlantic și cele ale Mediteranei. În plus, Germania încă își oblogea rănile după pierderea primului Război Mondial. Ca să nu mai vorbim că secarea Mediteranei nu ar fi fost o operațiune deloc ușoară având în vedere suprafața acesteia de 2.500.000 km2 și o adâncime medie de 1.500 m.

De asemenea, ar fi urmat să fie ridicate și alte diguri în jurul strâmtorili Dardanelele și, eventual, a unuia între Sicilia și Tunisia, fiecare având centrale hidroelectrice gigantice care ar fi trebuit să furnizeze curent electric pentru întreaga lume.

În faza finală, Marea Mediterană ar fi urmat să fie transformată în două bazine. În partea de vest, nivelul mării ar fi fost coborât cu 100 de metri, iar în partea de est cu 200 de metri. Astfel, noul continent Atlantropa ar fi avut o suprafață totală de 660.200 km2, adică mai mare decât Franța și de aproape două ori mai mai mare decât Germania.

Sörgel avea în plan ca resursele Africii și teritoriile acesteia să fie în întregime la dispoziția Europei, iar noul continent ar fi putut adăposti cu generozitate sute de mii de oameni.

Deși planul lui Sörgel a fost considerat absurd, acesta nu a fost ignorat de arhitecți, inginerii, politicienii și jurnaliștii de atunci. Arhiva extinsă Atlantropa din Muzeul Deutsche din München abundă în desene arhitecturale pentru orașe noi, baraje și poduri ale viitorului continent, precum și scrisori de susținere și sute de articole despre proiectul nebunesc al lui Sörgel, care au apărut în presa germană și internațională, precum și în reviste de inginerie specializate și geografice.

Asemenea multor alte idei și planuri ale acelor vremuri, și planurile lui Herman Sörgel au rămas ascunse între paginile unor caiete care sunt încă studiate de către cercetători.

Ce efecte ar avea drenarea Mării Mediterane?

Întrebarea care și-o pun oamenii este la ce ar folosi un astfel de scenariu și ce impact ar putea avea asupra mediului înconjurător?

Dacă Mediterana ar fi drenată ar apărea un teritoriu pe care omenirea s-ar putea dezvolta. Teoretic vorbind, pentru că, practic, am vorbi despre ceea ce ar urma să fie, probabil, cel mai fierbinte deșert al planetei, cu temperaturi ce ar ajunge până la +80 °C.

Spre comparație, cea mai ridicată temperatură confirmată oficial și înregistrată vreodată pe Pământ a fost de 54.0 °C, în conformitate cu condițiile standard de măsurare a temperaturii, și anume 1,5 m deasupra solului și într-un loc protejat de lumina directă a soarelui.

Mai mult decât atât, știm cu toții că apa Mării Mediterane este foarte sărată, ceea ce înseamnă că pământul nou apărut va fi în mare parte format din sare, ceea ce ar face, practic, imposibile culturile agricole. În curând, sudul Europei ploile vor fi din ce în ce mai rare, ceea ce ar influența negativ agricultura în această regiune a lumii.

Apoi, orice animal ce ar fi trăit pe lângă Marea Mediterană fie vor migra departe de țărm, fie își vor găsi sfârșitul pentru că apa ce va rămâne va fi foarte sărată și puțin adâncă.

Efectele negative ale drenării Mării Mediterane nu s-ar limita doar la noul supercontinent. Toată apa ar urma să fie redistribuită prin oceanele lumii, ceea ce ar determina o creștere a nivelului mării cu 10 m. Orașe precum New Orleans, Sacramento, Amsterdam, Copenhaga sau Shanghai ar fi complet sub apă.

Dacă s-ar opri acel debit al apelor Oceanului Atlantic, Marea Mediterană ar putea să scadă cu 1,65 m în fiecare an. Dar, nu am putea vorbi decât despre o secare parțială și despre o împărțire pe mai multe niveluri de apă. segmentul din mijloc urmând să fie complet uscat.

Aceasta ar permite construirea unei hidrocentrale electrice în Strâmtoarea Gibraltar care să producă energie regenerabilă atât pentru Europa, cât și pentru Africa.

Foto: Pexels.com

Cele mai noi articole
Ce s-a întâmplat azi, 25 iunie?
Ce s-a întâmplat azi, 25 iunie?
Pe data de 25 iunie au fost consemnate o serie de evenimente care au rămas în istoria omenirii. Multe dintre ele au fost uitate odată cu trecerea anilor, însă redactorii shtiu.ro le readuc în... citește tot
Povestea unuia dintre cei mai buni piloți ai aviației americane care era… român
Povestea unuia dintre cei mai buni piloți ai aviației americane care era… român
A fost unul dintre cei mai buni și mai decorați piloți de vânătoare din armata americană în timpul celui de-al doilea Război Mondial. A rămas în istoria US Navy după ce a reușit să... citește tot
Care sunt noile cuvinte apărute în vocabularul limbii române în timpul pandemiei?
Care sunt noile cuvinte apărute în vocabularul limbii române în timpul pandemiei?
Pandemia generată de noul coronavirus, care a izbucnit în anul 2020, a dus la îmbolnăvirea a peste 180 de milioane de oameni din întreaga lume și decesul a aproape patru milioane de persoane... citește tot