Cascada Niagara este un ansamblu format din trei căderi de apă situate la granița dintre SUA și Canada: Cascada Americană și Cascada Vălul Miresii pe teritoriul Statelor Unite ale Americii și Cascada Potcoavă pe teritoriul Canadei.
Cascada Niagara s-a format în urmă cu 6.000 de ani, când s-au topit ultimii gheţari determinând creşterea nivelului de apă al lacului Erie care a curs peste maluri formându-se râul Niagara care se varsă în lacul Ontario. În drumul ei, apa a trecut peste prăpastia dintre cele două lacuri și așa formează căderea de apă Niagara.
Deși pare greu de crezut, această minunăție naturală a rămas fără apă în 1969. Inginerii americani din acea perioadă, au observat că, între anii 1931 şi 1954, Cascada Americană, una dintre căderile de apă care formează Cascada Niagara, s-a confruntat cu o eroziune, înregistrând multe căderi de pietre care dacă nu ar fi fost oprite ar fi dus la dispariția ei. Astfel, Corpul de Inginerie a Armatei din Statele Unite (USACE) din regiunea Buffalo a fost delegat cu drenarea Cascadei Americană pentru reparaţii.
Munca a fost una titanică, însă rezultatul a meritat. În felul acesta, a fost construit un batardou. Construcţia a tăiat fluxul cascadei de la 60.000 de litri pe secundă la 15.000 de litri pe secundă. Totodată, nu mai puțin de 1.264 de camioane au transportat 27.800 de tone de nisip şi pământ pentru a umple batardoul. Ţevile utilizate aveau o lungime totală de 245 de metri şi aproximativ 16 cm diametru.
În tot acest timp, inginerii au analizat rocile, astfel încât să prevină erodarea acestora și au constatat că lucrările vor fi gata în 1972. Cu toate acestea, în 1975, s-a constatat că 385.000 de tone de talus s-au acumulat în Cascada Americană, şi a dus la scurtarea cascadei de la 30 de m la 14 metri. Concluzia a fost una singură: este imposibil de stopat eroziunea cascadei Niagara.
Pe data de 29 martie 1848, localnicii au putut observa cum Cascada Niagara secase. Printre stânci mai curgea un firicel de apă care putea fi trecut ușor la pas. Mulți oameni au crezut că este sfârșitul lumii, însă câțiva au descoperit că în zona de confluență a râului Niagara cu lacul Erie s-a format un pod de gheață masiv, care împiedică apa să curgă. Ulterior, într-o noapte gheața s-a spart brusc, iar apa și-a continuat traseul normal.
Foto: Pexels.com
