Niccolò Paganini a fost unul dintre cei mai mari violoniști din toate timpurile. Poveștile cu artistul sunt savuroase și demonstrează faptul că acesta era nu doar un cântăreț extraordinar ci și o persoană extrem de inteligentă. Celebră este istorioara în care un vizitiu destul de tupeist a încercat să-l pună la respect pe violonistul italian. Fără succes, însă.
Se spune că, într-o seară, înaintea unui concert grandios susținut în Franța, Paganini l-a întrebat politicos pe vizitiul ce-l dusese până la sala de spectacole: – Cât mă costă acest drum?
– Douăzeci de franci!, ar fi răspuns omul cu trăsura.
– Cum, s-au scumpit așa mult trăsurile?
-Nu, dar când câştigaţi 4.000 de franci cântând numai pe o singură coardă, puteţi plăti şi 20 de franci unui birjar prompt, mai spuse vizitiul cu impertinență.
– Uite ce-i! Ia deocamdată doi franci şi ceilalţi îi vei primi când vei reuşi să mă duci pe o singură roată”, a încheiat discuția cântărețul genovez spre uimirea celui din fața lui.
Nu se știe dacă istorioara este sau nu adevărată, însă a rămas în istoria poveștilor care-l au ca și personaj central pe Paganini.
Porecla cu pricina a căpătat-o în timpul unui concert de la Viena când unul dintre spectatori a spus că, pentru o clipă, a putut să vadă cum diavolul l-a ajutat pe Paganini să cânte, mişcându-i braţul. Faptul că Paganini era slab și mai mereu îmbrăcat în negru a făcut ca porecla să prindă contur.
De unde vine expresia „nici în clin, nici în mânecă?” Nu, nu are nicio legătură cu vestimentația!
După ce a murit în anul 1840, la Nisa, biserica catolică a refuzat să îi ofere o slujbă sau un loc de veci în Genova din pricina asocierii lui Paganini (1782 – 1840) cu Diavolul.
