Una dintre cele mai cunoscute poezii de dragoste ale lui Mihai Eminescu este „Pe lângă plopii fără soţ…”. Dacă toată lumea știe unde se află faimosul tei al lui Eminescu, nu toți cititorii au idee despre locul unde erau poziționați „plopii” din poezia „Pe lângă plopii fără soţ…”.
Poezia „Pe lângă plopii fără soț…” a fost inspirată de Cleopatra Lecca Poenaru. Mulți critici literari cred că faimoșii „plopi fără soț” erau în Iași, orașul de suflet al marelui poet național.
Cum se aleg personalitățile de pe bancnote?
Totuși, cum muza Cleopatra Lecca Poenaru nu a mers niciodată la Iași, se pare că „plopii fără soț” erau în București, chiar pe strada unde locuia Cleopatra Lecca Poenaru, chiar lângă Piața Romană. Este vorba despre strada Cometei care astăzi este Căderea Bastiliei. Cleopatra Lecca Poenaru locuia la nr. 2-10, acolo unde acum se află Academia de științe Economice.
Pe lângă plopii fără soț…
Pe lângă plopii fără soţ
Adesea am trecut;
Mă cunoşteau vecinii toţi –
Tu nu m-ai cunoscut.
La geamul tău ce strălucea
Privii atât de des;
O lume toată-nţelegea –
Tu nu m-ai înţeles.
De câte ori am aşteptat
O şoaptă de răspuns!
O zi din viaţă să-mi fi dat,
O zi mi-era de-ajuns;
O oră să fi fost amici,
Să ne iubim cu dor,
S-ascult de glasul gurii mici
O oră, şi să mor.
Dându-mi din ochiul tău senin
O rază dinadins,
În calea timpilor ce vin
O stea s-ar fi aprins;
Ai fi trăit în veci de veci
Şi rânduri de vieţi,
Cu ale tale braţe reci
Înmărmureai măreţ,
Un chip de-a pururi adorat
Cum nu mai au perechi
Acele zâne ce străbat
Din timpurile vechi.
Căci te iubeam cu ochi păgâni
Şi plini de suferinţi,
Ce mi-i lăsară din bătrâni
Părinţii din părinţi.
Azi nici măcar îmi pare rău
Că trec cu mult mai rar,
Că cu tristeţe capul tău
Se-ntoarce în zadar,
Căci azi le semeni tuturor
La umblet şi la port,
Şi te privesc nepăsător
C-un rece ochi de mort.
Tu trebuia să te cuprinzi
De acel farmec sfânt
Şi noaptea candelă s-aprinzi
Iubirii pe pământ.
Distribuie acest articol:
