Spațiul Schengen reprezintă unul dintre pilonii principali ai Uniunii Europene. Acesta se traduce printr-o lume fără frontiere și înseamnă o integrare completă în spațiul comunitar european. Dreptul la libera circulație în cadrul Uniunii Europene a devenit o realitate în anul 1995, când controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone.
Pe data de 14 iunie 1985 în mica localitate Schengen, din Luxemburg, a fost semnat un acord între Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda, prin care s-a stabilit renunțarea treptată la controalele de la frontiere între statele semnatare, precum și a altor viitoare state membre.
Ulterior, la spațiul Schengen au aderat Italia în 1990, Spania și Portugalia în anul 1991, Grecia în 1992, Austria în 1995, Suedia, Finlanda și Danemarca în 1996, iar Islanda și Norvegia au devenit și ele ulterior părți ale Convenției.
Trebuie precizat că Acordul și Convenția, împreună cu declarațiile și deciziile adoptate de Comitetul Executiv Schengen, formează așa-zisul acquis Schengen. Pe parcursul redactării Tratatului de la Amsterdam, s-a luat hotărârea de încorporare a acestui acquis în Uniunea Europeană, potrivit Wikipedia.org.
Potrivit datelor oficiale, 26 de țări fac parte din spațiul Schengen. Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda au aderat la acest spațiu comun fără frontiere, cu toate că nu sunt membre ale Uniunii Europene. Trebuie precizat că aproape toate statele Uniunii Europene fac parte din spațiul Schengen: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,Țările de Jos, Ungaria. În schimb, Marea Britanie, care a fost membră UE până la 31 ianuarie 2020, și Irlanda au refuzat să adere la spațiul Schengen. Din păcate există și câteva excepții în cadrul Uniunii Europene, iar Bulgaria, Croația Cipru și România nu au aderat încă la acest spațiu comun fără frontiere.
Teoretic și practic spațiul Schengen reprezintă o libertate de mișcare pentru toată lumea. Cetățenii statelor care au aderat la spațiul Schengen pot călători liber dintr-o țară în alta fără a fi controlați la frontiere.
Aproximativ 3,5 milioane de persoane traversează în fiecare zi o frontieră internă a UE. Libera circulație poate implica, în practică, drepturi diferite pentru diferite categorii de persoane, de la turiști la familii. Toți cetățenii UE pot rămâne în alt stat membru ca turiști până la trei luni cu un pașaport sau un card de identitate valabil. De asemenea, aceștia pot lucra și locui într-un alt stat membru cu dreptul de a fi tratați în același mod ca cetățenii țării respective. Antreprenorii beneficiază de libertatea de stabilire în statul pe care îl aleg, iar studenții au dreptul de a studia în orice stat membru, se arată pe site-ul europarl.europa.eu.
Foto: thalesgroup.com
