Creștinii ortodocși țin post alimentar în anumite perioade ale anului. Postul alimentar reprezintă abținerea de la anumite mâncăruri și băuturi pentru o anumită perioadă de timp. Preoții susțin că postul este, de fapt, un exercițiu de înfrânare a poftelor trupului și de întărire a voinței, o formă de pocăință, un mijloc prin care se poate obține mântuirea. Dar, ce este Postul Negru?
Postul Negru este o practică religioasă mai drastică prin care creștinii nu mai mănâncă nimic. Postul negru înseamnă să nu consumi mâncare sau băuturi o perioadă de timp. Unele persoane țin post negru câteva ore, altele pot ține chiar și câteva zile. Totodată, biserica ortodoxă recunoaște postul negru sau ajunarea ca fiind o practică de smerenie.
„Postul nu este numai abţinere de la mâncare şi băutură, ci şi abţinere de la orice păcat şi răutate”, explică părintele Ilarion Argatu, unul dintre cei mai iubiţi duhovnici ai României. Părintele Ilarion Argatu spune potrivit adevarul.ro că postul negru începe la ora 18.00 din ziua anterioară şi ţine până în ziua de post la ora 24.00.
Ce faci dacă nu reziști? Același duhovnic dă un sfat lumesc: „Dacă te simţi slăbit şi simţi că nu mai poţi duce postul, poţi lua în cursul zilei o bucăţică de anaforă şi 3 înghiţituri de aghiazmă”.
Părintele Calistrat Chifan îi sfătuiește pe cei care vor să țină acest post strict: „Țineți Post Negru, dar nu exagerați. Există pâine, apă, ceai, țineți cât de aspru vreți, dar nu pe stomacul gol, să nu vă îmbolnăviți”.
Mai multe cercetări au descoperit că Postul Negru poate îmbunătăți controlul zahărului din sânge, ceea ce ar putea fi util în special pentru cei cu risc de diabet. Unele studii au descoperit că Postul Negru poate ajuta la scăderea nivelului de inflamație și la menținerea sănătății. Postul Negru poate declanșa procese de reinnoire celulară și regenerare. Acest fenomen este cunoscut sub numele de autofagie și poate contribui la eliminarea celulelor bolnave sau îmbătrânite.
Pe toată durata postului, creștin ortodocșii pot consuma doar produse vegetale, adică preparate fără carne, ouă brânzeturi, lactate și alte produse de origine animală. În anumite zile, au ceea ce se numește „dezlegare la pește”.
Pentru creştinii romano-catolici, prima zi de post pică întotdeauna într-o zi de miercuri și nu lunea, ca la ortodocși. Prima zi de post este cunoscută sub denumirea de Miercurea Cenuşii.
În această zi, toţi credincioşii catolici își fac semnul crucii prin presărarea de cenuşă pe frunte și pe haine ca simbol al pocăinţei.
În același timp, postul la catolici permite o singură masă pe zi până la saturare, îngăduind puțină hrană dimineața și seara. Este valabil pentru toți cei cu vârste cuprinse între 21 și 60 de ani.
Ca o particularitate, postul la catolici are două dimensiuni. Una este legată de postul alimentar și presupune ca pe durata postului să nu mănânce preparate din carne sau care conțin carne și grăsime animală. În schimb, aceștia au voie să consume ouă, lapte, brânză, smântână și pește, precum și vin și untdelemn.
A doua dimensiune a postului catolic ține de abstinență, adică renunțarea la anumite vicii și pofte cum ar fi țigările, cafeaua, televizorul, calculatorul sau plăcerile trupești.
La abstinență sunt obligați romano-catolicii care au împlinit vârsta de 14 ani. Legea abstinenței se poate împlini doar prin abținerea de la carne sau prin practicarea carității sau a evlaviei.
