De-a lungul timpului, în data de 26 martie au avut loc mai multe evenimente importante care au schimbat soarta omenirii. La noi în țară, în această zi este sărbătorită prăznuirea Soborului... citește tot
Secolul al XIX-lea a însemnat pentru România un avânt în educație și știință. Numărul studenților care învățau la universitățile de prestigiu din Europa a luat amploare. Cei care se întorceau de la Paris sau Viena puteau bazele unei societăți cu puternice valori educative. Astfel a apărut Academia Română…
Venirea lui Carol I ca Rege al României a însemnat o schimbare dramatică a societății. Orașele au căpătat o imagine boemă, iar oamenii au devenit din ce în ce mai interesați de fenomenul cultural. Tot Carol I a fost cel care a adus obiceiul împodobirii bradului de Crăciun în țară.
Pe data de 1 aprilie 1866, ia naștere Academia Română, la vremea respectivă numindu-se Societatea Literară Română. Este cea mai înaltă instituție de științe și cultură a țării. Principiile pe care se bazează aceasta sunt: cultivarea limbii și literaturii române, stabilirea normelor de ortografie obligatorii, studierea istoriei naționale și cercetarea și inovarea în domeniile științifice.
Printr-un decret oficial, în 1879, Societatea Academică Română a devenit instituție de stat care funcționa ca for de adunare, reunind oameni de cultură din țară și din întreaga lume. În timpul regimului comunist, denumirea oficială s-a schimbat în Academia Republicii Populare Române. Instrumentarea politică a statului a reușit să schimbe criteriile de premiere, principalele fiind meritele de partid. După 1989, Academia se revine la origini.
Menirea instituției era totodată să unească spiritul român cult sub același acoperiș. Membrii urmau să reprezinte toate regiunile istorice ale țării, plus cei aromâni. Părinții fondatori au fost:
Cele mai emblematice figuri ale societății române care au primit recunoaștere Academiei sunt: Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Gheorghe Lazăr, Emil Racoviță, Traian Vuia, Henri Coandă, Victor Babeș, Virgil Madgearu, George Enescu sau Grigore Moisil.
Prin lege şi statut Academia Română poate avea un număr maxim de 181 membri titulari şi corespondenţi şi 135 membri de onoare din care cel mult 40 din ţară.
În prezent Academia Română are 79 membri titulari, 71 membri corespondenţi (total 150), 38 membri de onoare din ţară şi 83 membri de onoare din străinătate (total 121), scrie acad.ro.
Foto: Tribunainvatamantului.ro & Wikipedia.org
