Toți oamenii ajunși la maturitate au experimentat sughițul măcar o dată în viață. Această activitate involuntară presupune o inspirație bruscă care se oprește subit, ulterior. Sughițul poate avea o frecvență și o intensitate diferită de la o persoană la alta. În mod normal, sughițul nu înseamnă ceva grav, însă el poate ascunde și anumite boli mai complicate.
Sughițul apare în mod involuntar și trece tot așa, însă există cazuri în care trebuie apelat la un tratament pentru a scăpa de el. Potrivit specialiștilor în sănătate, sughițul apare din cauza iritaţiei diafragmei, un muşchi care separă toracele de abdomen, având un rol important în respiraţie.
Studiile recente au arătat că sughițul este mai predominant la bărbați, bebeluși și copii. În cazul bebelușilor se pare că acesta ajută la dezvoltarea creierului, deoarece declanşează trei tipuri de unde electromagnetice care ajută la reglarea respiraţiei.
Sughițul este de obicei indus de distensia și iritarea stomacului în caz de supraalimentare, consum prea rapid de alimente sau băuturi, consumul de alimente picante, de băuturi acidulate, aerofagia și schimbarea bruscă a temperaturii alimentelor ingerate, consumul excesiv de alcool, stres sau emoții intense, potrivit adevarul.ro.
Din păcate, există și cazuri în care sughițul nu trece după câteva minute și durează chiar și 48 de ore. Acolo unde sughițul durează zile întregi înseamnă că persoana în cauză suferă și de alte boli mai grave, precum: reflux gastro-esofagian sau arsuri la stomac, tulburări ale sistemului nervos central, pneumonie sau astm, leziuni ale creierului, tulburări metabolice, precum diabetul.
Oamenii care nu reușesc să scape de sughiț trebuie să se prezinte la un medic pentru a vedea care este cauza și a primi tratament de specialitate. Din păcate, sughițul poate fi declanșat și de deteriorarea sistemului nervos central, care include creierul și măduva spinării. În aceste situații organismul uman pierde capacitatea de a controla sughițul, fiind nevoie de un tratament de specialitate.
Trebuie precizat că deteriorarea sistemului nervos central include boli precum scleroză multiplă, tumori, accident vascular cerebral, meningită și encefalită, traumatisme craniene sau leziuni cerebrale, hidrocefalie, neurosifilis și alte infecții ale creierului.
Din nefericire, există și cazuri în care o intervenție chirurgicală pentru tratarea unei anumite afecțiuni poate duce la un sughiț pe termen lung. Cele mai întâlnite situații au avut loc la plasarea unui stent esofagian, bronhoscopie sau traheostomie.
În concluzie, dacă sughițul nu trece după câteva minute și persistă cu zilele este indicat să vă prezentați la un medic pentru a descoperi cauza, deoarece comportamentul poate ascunde afecțiuni mai grave.
Foto: bonsecours.com
