Bucureștiul este cel mai mare oraș din România. Suprafața Capitalei măsoară 228 de km pătrați și are o zeci de mii de bulevarde și străzi adiacente. Numele acestora este dat de autoritatea locală, astfel că fiecare primărie de sector are în grijă câteva mii de străzi.
Românii au fost întotdeauna inventivi, iar cea mai bună dovadă o reprezintă autoritatea locală din Capitală, care a venit cu tot felul de nume, unele mai ciudate ca altele, atunci când a trebuit să denumească străzile orașului. Iată cele mai ciudate nume de străzi din București în funcție de sectorul în care acestea se află:
Sectorul 1: strada Perfecționării, strada Intrarea Solzilor, strada Amintirii, strada Balsamului, strada Bulevardul Oaspeților, strada Demnității, Frumoasa, strada Grațioasa, strada Inovatorilor, strada Intrarea Solzilor, strada Intrarea Undiței, strada Modestiei, strada Rămurele, strada Steluței, strada Vacanței.
Sectorul 2: strada Căpreni, strada Intrarea Fundeni, strada Aleea Cenușeresei, strada Aromei, strada Competiției, strada Dimineții, strada Existenței, strada Inocenței, strada Intrarea Afirmării, strada Intrarea Calității, strada Intrarea Frumușița, strada Intrarea Somnului, strada Intrarea Viitorului, strada Lanternei, strada Lecturii, strada Melodiei, strada Ochișoru, strada Poeziei, strada Ritmului, strada Serii, strada Speranței, strada Turiștilor, strada Verii.
Sectorul 3: strada Levanțica, strada Scaune, strada Turnătorului, strada Aleea Prevederii, strada Aleea Școlarilor, strada Cornul Caprei, strada Cultul Patriei, strada Economiei, strada Eșarfei, strada Fetițelor, strada Gospodăriei, strada Idealului, strada Intrarea Arsura, strada Intrarea Concursului, strada Intrarea Licurici, strada Intrarea Părului, strada Năzuinței, strada Prieteniei, strada Țărancuței, strada Trilului, strada Vântului, strada Zborului.
Sectorul 4: strada Frigului, strada Luminoasa, strada Mărțisor, strada Aleea Zânelor, strada Avalanșei, strada Călțunași, strada Concordiei, strada Drumul Binelui, strada Gospodinelor, strada Idilei, strada Intrarea Adierii, strada Învățatorului, strada Muzelor.
Sectorul 5: strada Odihnei, strada Panterei, strada Creață, strada Culturii, strada Cupidon, strada Intrarea Inovației, strada Intrarea Luptătorilor Antifasciști, strada Dărniciei, strada Eclipsei, strada Eternității, strada Făt Frumos, strada Floare de Gheață, strada Fragmentului, strada Frunte Lată, strada Hărniciei, strada Hercule, strada Ileana Cosânzeana, strada Intrarea Evoluției, strada Intrarea Piticului, strada Intrarea Stelelor, strada Intrarea Trompetului, strada Intrarea Veseliei, strada Leopardului, strada Lucifer, strada Puișor, strada Rachetei, strada Rinocerului, strada Silfidelor, strada Simfoniei, strada Sirenelor, strada Știintei, strada Tăcerii, strada Tigrului, strada Veseliei, strada Voinței, strada Vredniciei, strada Zori de Zi.
Sectorul 6: strada Cântării, strada Cărăbușului, strada Intrarea Filmului, strada Intrarea Mărgelelor, strada Atmosferei, strada Basmului, Bulevardul Geniului, strada Binoclului, strada Bunicuței, strada Chibzuinței, strada Compasului, strada Entuziasmului, strada Inspirației, strada Fraților, strada Intrarea Cucuruzului, strada Intrarea Fierbinți, strada Intrarea Protonilor, strada Meseriașilor, strada Reveriei, strada Săbiuței, strada Viscolului, strada Zâmbetului.
Principala reforma administrativă a orașului București a avut loc în anul 1830 când se înființează „Sfatul Orășenesc” (actuala Administrație Publică de azi). Mai marii orașului au decis ca Bucureștiul să fie împărțit în cinci zone (sectoare).
150 de ani mai târziu, mai exact în 1979, Capitala României ajunsese deja la opt sectoare, astfel că a avut loc o nouă reformă administrativă. Astfel, Sectorul 1 s-a unit cu Sectorul 8 și noua zonă a devenit Sectorul 1, Sectoarele 2 și 3 s-au unit și noua zonă a devenit Sectorul 2, Sectorul 4 a devenit Sectorul 3, Sectorul 5 a devenit Sectorul 4, Sectorul 6 a devenit Sectorul 5 și, în sfârșit, Sectorul 7 a devenit Sectorul 6.
Foto: Wikipedia.org
