Perioada interbelică a însemnat o etapă de creștere economică pentru România și, mai ales, pentru București. După încheierea Primului Război Mondial, în București se repară și se construiește la foc automat. Bucureștenii sunt printre primii români care se bucură de confortul unei rețele de canalizare, a apei potabile și a dotării caselor cu băi. Site-ul shtiu.ro vă prezintă mai multe curiozități din Bucureștiul anilor 1918-1939.
Curiozități din Bucureștiul interbelic
În anul 1926, Bucureștiul este împărțit în patru mari sectoare astfel: Sectorul I Galben, Sectorul II Negru, Sectorul III Albastru şi Sectorul IV Verde, şi o zonă periferică constituită din teritoriului celor 12 comune suburbane.
Bucureștencele anilor ’20 se inspiră din moda pariziană. Fetele purtau pălăriile mici cu șiraguri de perle lungi de 1 metru, rochii din materiale pastelate, iar bărbații aveau mereu pălării și bastoane.
Între 1921 și 1922 se contruiește după modelul parizian un Arc de Triumf ce comemorează victoria României în Primul Război Mondial. Monumentul a fost renovat în perioada 1935-1936.
Înmormântările din Bucureștiul interbelic erau împărție pe trei clase de înmormântare, în funcție de nivelul de trai al oamenilor. Astfel, clasa a III-a era cea mai ieftină, fiind destinată oamenilor nevoiași. În acest caz dricul era tras de doi cai. De clasa I beneficiau bucureștenii înstăriți. Dricul era mare și strălucitor și era tras de șase sau chiar de opt cai.
Bucuresti
Între 1918 și 1939 au fost deschise zeci de săli de cinematograf în București. Primul film sonor integral românesc se turna în anul 1935 și se numea „Bing Bang”. Acesta prezintă povestea unor șomeri din perioada Bucureștiului dintre cele două războaie mondiale.
Industria textilă se dezvoltă extrem de mult. De exemplu, în anul 1938 această industrie oferea la nivelul Capitalei aproape 18.000 de locuri de muncă.
Bucureştiul interbelic este locul unde s-a întâmplat totul. (Ioana Pârvulescu în „Întoarcere în Bucureştiul interbelic”)
Cele mai noi produse de patiserie și prăjituri preparate după rețete franțuzești se găseau la Casa Capșa. În acest local se găzduiau recepţii la care participau personalităţi politice şi artistice.
În 1927 apare Legiunea Arhanghelul Mihail, Mișcarea Legionară sau Garda de Fier condusă de Corneliu Zelea Codreanu.
Se amenajează mai multe parcuri, cel mai important fiind Parcul Herăstrău. Lacul Herăstrău ia naștere între 1930 și 1935 prin asanarea unei zone mlăștinoase, situată la acea vreme la periferia orașului.
Bucurestiul interbelic
Se ridică cladiri înalte și apare primul zgarie-nori, Palatul Telefoanelor. Construcția de 52 de metri în stilul Art Deco inaugurată în 1933 nu a fost deloc pe placul bucureștenilor care au decis să o boicoteze într-un mod neobișnuit. Astfel, aceștia au refuzat să treacăprin fața clădirii timp de aproape doi ani.
În ciuda dezvoltării, mulți oameni trăiau de pe o zi pe alta. Bucureștiul era plin de cerșetori și puțini erau cei care beneficiau de modernitate între cele două războaie.
În spațiul digital european, numele unor antreprenori ajunge să fie asociat cu un anumit tip de ritm: produse lansate repede, echipe crescute în pași calculați, piețe abordate cu atenție la... citește tot
Elveția a fost mult timp considerată „anomalia” fascinantă a sistemului financiar global. În timp ce majoritatea economiilor lumii se luptă cu inflația și creșterea costurilor de... citește tot
În contextul geopolitic tensionat al anului 2026, securitatea Europei a redevenit o temă de maximă urgență. După decenii în care s-a adăpostit sub „umbrela nucleară” americană, Europa... citește tot
