Infrastructura feroviară din România este deficitară. De-a lungul timpului, aceasta s-a degradat continuu, iar trenurile au ajuns să meargă mai încet decât o făceau acum câțiva zeci de ani. Acest sector a fost neglijat de toate guvernele și va avea nevoie de o lungă perioadă de timp pentru a se redresa.
Ruta București – Constanța a fost inaugurată la începutul lui iulie 1936 cu automotorul Malaxa, care putea ajunge la 110 km/h și putea transporta 136 de persoane. Condițiile erau unele de lux, exact ca în avion, cu servire și aer condiționat. Din păcate, odată cu trecerea timpului lucrurile nu s-au dezvoltat ci s-au degradat, ajungând la situația din prezent.
Potrivit datelor statistice, viteza medie a unui tren în România, în anul 2021, este de 17 km pe oră. Așa ceva este incredibil pentru secolul în care trăim, când totul este contra timp și oamenii sunt nevoiți să ajungă în timp util dintr-un loc în celălalt.
Noi avem locomotive care pot să meargă lejer cu 120 de km/h oră, vă spun că nu avem unde să mergem cu aceste viteze. Noi operăm trenuri în toată Europa. Aş vrea să vă spun că media europeană la acest moment, ca şi viteză de circulaţie, înseamnă 50 km pe oră. În România, viteza medie de circulaţie este de 17 km/h, până la acest moment, cea mai joasă viteza de circulaţie, a declarat, pentru stirileprotv.ro, Eduard Iancu, director Deutsche Bahn Cargo România.
Prototipul primei locomotive de concepție românească a fost realizat în anul 1936. Ulterior, locomotiva a intrat în producția de serie, iar primele 28 de modele au fost livrate către CFR în anul 1938. Lucrurile au început să se miște în acest sector începând cu 1931, când fabrica de locomotive „Malaxa”, deținută de industriașul Nicolae Malaxa, a început realizarea de automotoare echipate cu motoare Diesel, tip Ganz, și transmisii Mylius cu patru și cinci trepte. Totodată, avea loc și fabricarea unui sistem de frână (sub licență Knorr) și a distribuitorului de aer, pe lângă producerea și repararea de locomotive.
Uzina „Malaxa” s-a dezvoltat pe zi ce trecea, asta și sub îndrumarea inginerului Henry Holban. Astfel, a fost stabilită o strategie în plan național pentru domeniul construcțiilor și exploatării automotoarelor. Drept urmare, în perioada 1932-1934, savantul George Constantinescu a folosit principiul sonicității la invenția sa „Convertorul sonic de cuplu”, care a fost folosit cu succes la locomotivele și automotoarele produse la fabricile „Malaxa” din București.
În anul 1933, când criza economică era acută în toată lumea, fabrica „Malaxa” scotea pe poarta ei locomotiva cu numărul 100. Cu toate că vremurile erau dificile, iar cel de-Al Doilea Război Mondial și-a pus amprenta asupra economiei mondiale, fabrica „Malaxa” a continuat să se dezvolte și a devenit recunoscută în toată lumea. Odată cu anul 1939 uzina a început să fabrice toate categoriile și tipurile de locomotive (seriile 50.100, 230.0, 142.000).
Locomotivele din seria 151.001 de concepție românească erau dintre cele mai puternice din Europa, la acea vreme, și au avut un succes comercial răsunător la Târgul Internațional de la Milano, din anul 1940. Drept urmare, în România, în perioada următoare nu s-a mai importat nicio locomotivă. Momentul de vârf al uzinei a fost în anul 1935, când au fost produse 93 de locomotive.
Foto: Wikipedia.org
