NATO a apărut în anul 1949, având 12 țări fondatoare – SUA, Canada, Franța, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Luxemburg, Danemarca, Norvegia, Islanda, Portugalia, Italia – din necesitatea de a bloca expansiunea comunismului și a URSS în lume. Obiectivul oficial era cel de a pune în aplicare un sistem comun de apărare împotriva unui atac provenit din exterior. Multe dintre principiile aplicate de SUA în timpul Războiului Rece sunt bazate pe scrierile lui George Kennan.
Pactul de la Varșovia/Tratatul de la Varșovia a apărut în 1955, ca răspuns la integrarea în NATO a Germaniei de Vest (RFG). Numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistența mutuală, Tratatul a fost o alianță militară a țărilor comuniste din Estul Europei – Albania, Bulgaria, România, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, RDG (Germania de Est) și URSS. Acest pact a fost inițiat de către Nikita Hrușciov. Cu excepția Iugoslaviei, toate statele comuniste ale Europei Răsăritene au semnat acest pact.
Scopul principal al Tratatului de la Varșovia a fost de a consolida legăturile dintre țările socialiste europene și de a crea un sistem defensiv care să le protejeze împotriva unei posibile agresiuni occidentale. Acest tratat a garantat, de asemenea, sprijin militar reciproc în cazul unui atac împotriva oricăruia dintre membrii săi și a prevăzut o serie de măsuri pentru coordonarea politicii externe și militare a statelor semnatare.
În plus față de implicarea sa militară, Tratatul de la Varșovia a jucat un rol important în încurajarea colaborării economice și culturale între țările membre. Totuși, tratatul și alianța au fost percepute negativ de către statele occidentale, care le-au considerat o amenințare la adresa securității lor și o manifestare a expansiunii sovietice în Europa de Est.
Pactul și-a încetat existența în martie 1991. România a fost membră a tratatului de la înființare până în 1991.
Ambele puteri victorioase în cel De-al Doilea Război Mondial (Rusia și Germania) au urmărit să-și securizeze granițele și să se protejeze după terminarea războiului. SUA, care avea drept „granițe” la est și la vest cele două oceane, Atlantic și Pacific, și-a dezvoltat cea mai puternică flotă din lume pentru a o apăra de o eventuală invazie. Și a cultivat relații de prietenie cu cei doi mari vecini, Canada, aliată NATO, și Mexic.
Astăzi, 30 de țări sunt membre ale alianței. Membrii inițiali (1949) au fost Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit și Statele Unite. Alte state membre sunt: Grecia și Turcia (anul 1952), Germania (1955), Spania (1982), Cehia,Ungaria, Polonia (1999), Bulgaria, Estonia, Lituania, România, Slovacia, Slovenia (2004), Albania și Croația (2009) și Muntenegru (2017). Cel mai tânăr membru NATO este Republica Macedoniei de Nord, care a aderat la Alianță pe data de 27 martie 2020.
