Ținutul Buzăului a devenit parte a patrimoniului UNESCO

03.05.2022
Ținutul Buzăului a devenit parte a patrimoniului UNESCO

Ținutul Buzăului a fost desemnat în aprilie 2022 ca geoparc internațional UNESCO. Alături de acesta, au mai primit această titulatură și alte opt regiuni din Brazilia, Finlanda, Germania, Grecia, Luxemburg şi Suedia. Zona din România a fost recunoscută drept un teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță globală.

Ținutul Buzăului, aflat la limita dintre dealuri și munți, este un teritoriu complet rural care se întinde pe o suprafață de peste 1000 de kilometri pătrați și are o populație de circa 43.000 de munteni. Vulcanii noroioși, domurile de sare, focurile vii, trovanții de la Ulmet, așezările rupestre și chihlimbarul roșu de la Colți sunt printre cele mai renumite atracții ale acestei regiuni pitorești din zona de curbură a Carpaților, au anunțat reprezentanții echipei care a făcut demersurile necesare pentru validarea oficială, potrivit Mediafax.

Acest statut va însemna pentru regiunea Buzăului o dezvoltare economică, educațională și socio-culturală, care va avea în prim plan protejarea mediului înconjurător. Drept urmare, în Ținutul Buzăului vor ajunge tot mai mulți turiști, atrași de frumusețea naturii unică în spațiul carpato-danubiano-pontic.

Ținutul Buzăului a devenit astfel al doilea geoparc din țara noastră care a fost inclus în Rețeaua Globală a Geoparcurilor (GGN), după Țara Hațegului.

Ce poți vizita în Ținutul Buzăului?

În această regiune a țării noastre pot fi vizitate 24 de puncte turistice, iar în unele dintre ele localnicii încearcă să ducă mai departe tradițiile și obiceiurile românești vechi de sute de ani. Totodată, în regiune există locații unde natura face legea de milioane de ani.

Așa este cazul vulcanilor noroioși de la Beciu din Subcarpații Buzăului, dintre Berca și Arbănași. De asemenea, mai există vulcanii noroioși de la Pâclele Mari și Pâclele Mici. Rezervația Vulcanii Noroioși, locul unde pământul fierbe, se întinde pe aproximativ 30 ha între localitățile buzoiene Scorțoasa și Berca și este formată din 4 zone: La Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici și Beciu.

În preajma vulcanilor noroioși, solul este sulfuros și sărăturos, nepropice vegetației obișnuite. Totuși, anumite specii de plante special adaptate, cum ar fi Nitraria schoberi și Obione verrucifera se simt în largul lor aici. La rândul ei, fauna acestui loc înregistrează prezenţa a două specii rare: scorpionul şi termita.

Undeva la 60 km distanță de Buzău, într-o micuță comună cu vreo 4.000 de suflete, există un loc unde flăcările ies efectiv din pământ și ard continuu. Acest fenomen natural se mai găsește în prezent în foarte puține țări din lume ca Turcia, SUA sau Australia.

Denumit de localnici „Focul viu”, fenomenul este generat de gazele naturale care emană din pământ prin fisurile scoarței terestre și se aprind singure ca urmare a procesului de frecare cu solul.

În Ținutul Buzăului pod fi vizitate 13 foste mine de chihlimbar, vechi forme de gospodării cu case sculptate în piatră, urme ale erei glaciare, cu lacuri formate din topirea ghețarilor, precum și plante care rezistă încă de pe vremea dinozaurilor.

Foto: tinutulbuzaului.org și Wikipedia.org

Îți recomandăm:
Ne putem întoarce în timp? Nu. Sau, poate, numai cu ajutorul cuvintelor. Ei bine, cum erau Bucureștiul acum 100 de ani? Cum erau oamenii acum 100 de ani? Ce activități aveau aceștia? Cum era...
Dacă citești acest articol sunt mari șanse să fii român, să te fi născut în România și, evident, să vorbești limba română. Dar de ce țara noastră poartă numele de România? De unde...
Cele mai noi articole
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Ce au căutat românii pe Google, în anul 2022?
Anul 2022 a fost unul plin de evenimente la nivel global. Drept urmare, românii au căutat informații pe Google despre lucrurile care au marcat omenirea. La începutul anului trecut lumea a fost... citește tot
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă contra francezilor!
Trei motive pentru care românii au „măturat pe jos” cu nemții la Mărăști, Mărăștești și Oituz. Nemții credeau că luptă ...
Unele dintre cele mai de succes victorii românești pe câmpul de luptă au avut loc în timpul Primului Război Mondial. Unele dintre momentele remarcabile rămân bătălile de la Mărăști,... citește tot
Șapte motive pentru care Teambuilding este un film slab
Șapte motive pentru care Teambuilding este un film slab
Filmul Teambuilding a fost lansat recent pe Netflix și, potrivit platformei cinematografice, a fost vizionat intens de români. Surprinzător sau nu creația artistică nu a avut același succes în... citește tot