Povestea căi ferate Oravița-Anina, cea mai spectaculoasă din sud-estul Europei

Infrastructură feroviară din România a avut perioada sa de glorie în secolul trecut, însă în prezent aceasta se găseşte într-o stare deplorabilă, iar autorităţile încearcă modernizarea ei și redarea strălucirii de altădată. Căile ferate din România străbat peisaje care îți taie răsuflarea, zone în care natura se revarsă în toată splendoarea ei.

Cea mai spectaculoasă cale ferată montană din sud-estul Europei

Nu multă lume știe, însă cea mai spectaculoasă cale ferată montană din sud-estul Europei se găsește în România. Calea ferată Oraviţa-Anina a fost dată în funcțiune pe data de 15 decembrie 1863 și este cea mai veche rută feroviară montană din țară.

Aceasta mai este denumită și „Semeringul bănăţean”, are 14 tuneluri și 10 viaducturi și este considerată, de specialiștii în domeniu, drept cea mai frumoasă și spectaculoasă linie ferată montană din sud-estul Europei.

Articole recomandate

Care a fost prima cale ferată din lume și cât era de lungă?

Cum arată cea mai înaltă cale ferată din lume?

Calea ferată are o lungime de 33,4 km și urcă de la 218 m altitudine (Oraviţa) la 558 m (Anina), cu o diferenţă de nivel de 338 m, o pantă de înclinare de 20 la mie şi curbe cu raze foarte strânse (114 m). La vremea respectivă, linia ferată a fost considerată o adevărată minune inginerească.

Potrivit traseului, aceasta ocolește Munții Aninei prin Valea Jitinului, unde se găsește și cel mai grandios viaduct, Viductul Jitin, înalt de 35 m și lung de 230 m, având 5 deschideri. Zona este atât de frumoasă încât turiștii care ajung să parcurgă acest traseu consideră că doar în Elveția mai poți vedea ceva asemănător.

Traseul durează 2 ore, iar pasageri trec prin cel mai vechi și înalt viaduct din România. Totodată, călătorii pot admira și cel mai vechi tunel de la noi din țară, Tunelul Gârlești, care are 660 m lungime. Viteza de deplasare este de aproximativ 15 km pe oră, iar oamenii pot vedea și fostele mine, care reprezentau odată mândria țării.

Această porțiune de cale ferată este considerată monument istoric și face parte din situl „Calea ferată Baziaș-Oravița-Anina”. De asemenea, și clădirea gării Anina este clasată ca monument istoric și este protejată de lege.

De ce există pietre pe calea ferată?

Mărimea pietrelor și alcătuirea stratului de umplutură din preajma liniilor de cale ferată sunt stabilite prin standarde internaționale. Tocmai de aceea, grosimea stratului de piatră și mărimea pietrelor este bine proporționată.

Se pare că acestea au mai mult funcții astfel:

• pietrele ajută la stabilitatea căii ferate. Acestea sunt cele care preiau din șocurile produse de trecerea garniturii de cale ferată;
• pietrele ajută la drenarea căii ferate și asigură o bună scurgere a apei rezultate în urma ploilor;
• balastul reduce riscul de îngheț al căii ferate și împiedică deformarea fizică a liniei;
• pietrele sunt cele care împiedică creșterea vegetației.

Pentru a nu se deplasa, balastul este compus din piatră cu vârfurile ascuțite. Metoda este veche de 200 de ani și a rămas neschimbată până în zilele noastre.

Foto: cfrcalatori.ro