De ce furculița a fost respinsă la începuturi de Biserică?

15.08.2018
De ce furculița a fost respinsă la începuturi de Biserică?

Astăzi, furculița este un obiect banal pe care-l folosim pentru a consuma mâncarea solidă. Totuși, aceasta are o istorie extrem de controversată și apariția ei a fost primită cu reticență de lumea bisericii.

Ce este furculița? Conform definiției din dicționar, furculița este un obiect alcătuit dintr-un mâner și doi până la patru dinți, cu ajutorul căruia se duce mâncarea la gură.

Istoria furculiței începe în urmă cu câteva mii de ani, de pe vremea Greciei Antice și a Imperiului Bizantin. Denumirea furculiței derivă din furcă. Deși era folosită și de greci, furculița utilizată ca instrument de servit şi de tăiat carnea a fost răspândită pe tot Globul de bizantini.

Care a fost cea mai mare comoară descoperită vreodată în România?

Se spune că abia în anul 995, prin căsătoria dintre o prinţesă bizantină şi dogele Veneţiei, furculiţa a ajuns pe teritoriul Italiei. Prinţesa Argila, din Bizanţ, a primit ca zestre un set de furculițe. Se pare că aceasta ar fi ofensat Curtea veneţiană când ar fi refuzat să mănânce cu mâna. Folosirea noii ustensile era considerată un obicei ciudat.

Furculița, o blasfemie la adresa lui Dumnezeu

Totuși, preoții au fost extrem de reticenți și au considerat că este o blasfemie să foloseşti un instrument de metal (lemn), când Dumnezeu ţi-a oferit propria mână pentru a apuca mâncarea. Ba mai mult, mai marii bisericii chiar au interzis acest obicei la vremea respectivă.

Din Italia, furculiţa a ajuns în Franţa, unde, în anul 1380, regele Carol al V-lea (1364-1380) a ajuns să deţină 12 furculiţe împodobite cu pietre preţioase.

În anii ce au urmat, furculița a suferit modificări și de la doi dinți drepți s-a trecut la patru dinți. Apoi, forma s-a curbat pentru a fi mai ușor de folosit. În zilele noastre, furculița se găsește în toate casele civilizate.

De ce moneda românească se numește „leu”? De unde vine denumirea de „leu”?

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Podul de la Negoiești, povestea singurului pod construit de Ștefan cel Mare care există și este funcțional și azi
Podul de la Negoiești, povestea singurului pod construit de Ștefan cel Mare care există și este funcțional și azi
Au trecut mai bine de 500 de ani de când domnitorul Ștefan cel Mare a condus cu mână de fier destinele Moldovei. Ștefan cel Mare a avut cea mai lungă domnie din perioada medievală din Țările... citește tot
Chiar au fost 60 de grade în vara anului 1931 la București? „60 de grade la București. Cea mai mare arșiță din Europa a fost la noi”, titrau ziarele vremii
Chiar au fost 60 de grade în vara anului 1931 la București? „60 de grade la București. Cea mai mare arșiță din Europa a fost la noi”, ...
Trăim zile caniculare în care temperatura coboară cu greu sub 35 de grade la miezul zilei. Pentru a minimiza gravitatea valurilor de căldură asociate cu încălzirea globală, mulți internauți... citește tot
Care este singurul om după care sunt denumite două țări?
Care este singurul om după care sunt denumite două țări?
Trebuie să fi fost o persoană importantă pentru ca o țară să-ți poarte numele. Dar, ce părere aveți despre un om al cărui nume este purtat de două state diferite. Este vorba despre Simon... citește tot