E adevărat că Marin Preda a murit înecat cu propria vomă? A fost ucis de Securitate?

Claudiu Petrișor
21.05.2020
E adevărat că Marin Preda a murit înecat cu propria vomă? A fost ucis de Securitate?

Marin Preda a fost unul dintre cei mai mari scriitori români. Autorul unor romane precum „Moromeții”, „Cel mai iubit dintre pământeni” sau „Delirul” s-a remarcat nu doar ca un mare narator, ci și ca un opozant al regimului comunist. Marin Preda a murit la vârsta de 57 de ani, într-un mod ciudat, înecat cu propria vomă. A fost scriitorul omorât de Securitate sau de agenții ruși KGB?

În ultimii săi ani de viață, Marin Preda devenise tot mai vehement în a critica regimul comunist sub care era condusă România. În noaptea de 15 spre 16 mai a anului 1980 Marin Preda a fost găsit mort în camera cu numărul 6 din vila de creaţie de la Mogoşoaia, înecat în somn în propria vomă, după o noapte în care consumase alcool din abundență. Avea numai 57 de ani.

Concidența face ca Preda să sfârșească chiar în anul în care publicase ultimul său roman, „Cel mai iubit dintre pământeni”, o lucrare din care reieşeau ororile regimului comunist.

Cum a murit, de fapt, Marin Preda?

În ultima zi de viață, scriitorul a ajuns la sediul Editurii „Cartea Românească”, la orele pânzului. „Părea bine dispus, cu o stare fizică şi psihică normală. A lucrat tot timpul în biroul său şi a primit mai multe vizite pe care eu nu le cunosc. După ora 16:00 nu a mai intrat nimeni la dânsul şi l-am văzut scriind. În acest timp, mi-a cerut de două sau de trei ori apă şi i-am dus”, avea să povestească ulterior Gherghina Pena, femeia de serviciu de la editură.

Apoi, Marin Preda avea să primească mai multe vizite. În jurul ore 18:00, aceeași femeie de serviciu îl găseşte pe scriitor cu capul pe masă şi destul de palid. Mari Preda îi spune acesteia că nu se simte bine. Pe birou erau două sticle: una de un litru şi jumătate pentru apă minerală şi alta de un litru de coniac străin, goală, scrie jurnalul.ro.

Gherghina Pena l-a ajutat pe scriitor să urce într-un taxi care l-a dus la Mogoșoaia. Cei doi au ajuns în jurul orei 22:00 la Mogoșoaia, iar taximetristul i-ar fi spus portarului: „M-am dat jos din maşină şi m-am dus la portar, spunându-i ‘veniţi, dom’le, să-l luaţi pe Marin Preda că este beat mort, nici nu ştie ce vorbeşte’. (…) Au venit 2-3 persoane şi l-au luat pe braţe din maşină şi l-au dus sus”.

Scriitorul a fost dus în camera sa de apropiați. În jurul orei 2, a coborât în încăperea unde se mai aflau Sonia Larian, soţul ei, criticul Lucian Raicu, poetul Virgil Mazilescu şi pictoriţa Viorica Prodanoff şi a cerut de băut.

„După ce acesta s-a aşezat la masa noastră, a intrat în discuţiile noastre şi vorbea destul de coerent şi logic. La 5-10 minute de la venire a cerut votcă”, avea să povestească Virgil Mazilescu.

Marin Preda a fost găsit mort a doua zi dimineață, în camera sa. Cauza oficială a decesului marelui scriitor postbelic a fost „asfixia mecanică prin astuparea orificiilor respiratorii cu un corp moale, posibil lenjerie de pat, în condiţiile unei come etilice”. În certificatul medico-legal al lui Marin Preda mai scria şi că acesta avea o alcolemie de trei la mie. Scriitorul ar fi murit înecat cu propria vomă.

Fratele scriitorului, Alexandru Preda (Saie), a crezut tot timpul că Marin Preda că a fost asasinat de Securitate, dar probele din dosarul CNSAS ar fi dispărut.

„Cred, în sinea mea, nu puţin, ci mult, că în mod cert a fost omorât. Dumnezeu ştie de cine şi cum”, avea să povestească Alexandru Preda ulterior. Nici prima soția a lui Marin Preda nu este convinsă că scriitorul a murit înecat cu vomă: „După ce am văzut fotografiile date de poliţie cu cadavrul lui Marin nu poţi să nu te întrebi dacă nu este vorba de un asasinat”.

Preda nu returna cărțile împrumutate

Se spune că scriitorul Marin Preda nu obişnuia să returneze cărţile pe care le primea împrumut. Dacă era atenționat să returneze cartea, scriitorul răspundea că nu a primit niciodată acea carte.

După o vreme, Marin Preda cita cu plăcere din cartea pe care o primise împrumut. Dacă îl întrebai de unde o are, spunea că a cumpărat-o el, e cartea lui. „Mi-o împrumutaţi şi mie?”, îi întreba mai în glumă mai în serios posesorul de drept al cărții.

„Poate ţi-o împrumut, bă, dar să mi-o dai repede înapoi, că nu merge aşa… Cărţile au şi ele un stăpân”, răspundea șugubăț Preda.

Tags:
loading...
Inchide