Limba română este vorbită diferit în funcție de regiunea țării. Astfel că, există termeni specifici pentru zona Olteniei, zona Ardealului sau a Moldovei. Aceste regionalisme fac, de multe ori, sarea și piperul vorbirii curente. De exemplu, plăcintele mai sunt numite și poale-n brâu. Cum s-a ajuns la această denumire?
Trebuie precizat că nu se știe cu exactitate de ce plăcintele au mai fost denumite și poale-n brâu, însă se presupune că ar avea legătură cu felul în care sunt împăturite. Așadar, la poalele-n brâu aluatul este împachetat din fiecare colț pentru a acoperi umplutura.
Cât de mult seamănă acest lucru cu ridicatul poalelor (partea de jos a unui veșmânt femeiesc sau a unor obiecte de îmbrăcăminte încheiate în față) în brâu la femei este greu de spus, însă așa se crede că a apărut denumirea plăcintelor. Termenul este folosit, în special în zona Moldovei, dar s-a răspândit în ultimii zeci de ani în aproape toată țara.
Trăgeam deja cu coada ochiului – să nu mă vadă mama și să mă cârpească – la pulpele vânjoase și albe, dezvelite de fetele și femeile din Ohaba când ieșeau la pârâu să bată rufele cu maiul, așa că ideea unei plăcinte „Poale-n brâu” nu putea să-mi dea decât vise fierbinți și insomnii active. Vai, greșeam…, a scris Radu Anton Roman, în cartea „Bucate, vinuri și obiceiuri românești”.
Există două feluri de poale-n brâu: fie dulci, fie sărate. Potrivit Wikipedia.org, originea numelui „brânzoaice” este evidentă. De asemenea, denumirea poate conține o indicație a originii (muntenești, dobrogene, maramureșene, etc.).
Conform Dicționarului explicativ al limbii române, poalele-n brâu sunt definite că „plăcinte cu brânză făcute dintr-o foaie de aluat pătrată, ale cărei colțuri se aduc peste umplutură, formând un fel de plic”.
Aluatul, care este realizat din făină, ouă, zer de lapte, drojdie, două linguri de ulei, zahăr, zahăr vanilat și sare, se întinde și se taie în bucăți pătrate, după care se umple cu compoziție și se împăturește.
Dacă se dorește să fie servite ca desert poalele-n brâu se umplu cu brânză de vaci dulce (proaspătă), dar și cu alte adaosuri, precum: stafide, mere, griș și vanilie. În schimb, dacă se dorește a fi mâncate ca și aperitiv, plăcintele sunt umplute cu brânză de burduf și mărar (uneori și cu ceapă verde).
Un lucru este cert, indiferent de cum sunt realizate poalele-n brâu, acestea sunt delicioase, atât calde, cât și reci.
Foto: youtube.com
