De ce numim o eroare de software „bug”?

22.12.2021
De ce numim o eroare de software „bug”?

„Are Facebook-ul un bug”. La un moment dat, am auzit cu toții pe cineva folosind această expresie pentru a descrie sarcastic un echipament sau software care funcționează defectuos.

Într-adevăr, cuvântul „bug” (trad. lb. română – gândac) a fost de multă vreme omniprezent în lumea ingineriei și a informaticii, „depanarea” (debugging în engleză), actul de a căuta și corecta erorile, fiind un termen acceptat de artă. Dar de ce este asta? Cum a devenit un cuvânt informal pentru o insectă sinonim cu o eroare a unei aplicații sau o eroare de computer?

De ce numim o eroare de software „bug”?

Conform celei mai repetate povești, în 1947, tehnicienii care lucrau la Calculatorul Harvard Mk II sau Aiken Relay, un computer timpuriu construit de Marina SUA, au întâmpinat o defecțiune electrică și, la deschiderea mecanismului, au descoperit că zburase o molie în computer și a scurtcircuitat unul dintre releele sale electrice. Astfel, prima eroare a computerului a fost literalmente o insectă (bug în limba engleză), iar numele a rămas și în zilele noastre.

Dar, deși acest incident părea într-adevăr să fi avut loc, aproape sigur că nu este originea termenului, deoarece utilizarea „bug” pentru a însemna o eroare precede evenimentul cu aproape un secol.

Potrivit Today I found out, prima utilizare înregistrată a „bug” în acest context vine de la inventatorul american Thomas Edison, care într-o scrisoare din 3 martie 1878 către președintele Western Union, William Orton, a scris:

„Ați avut parțial dreptate. Am găsit o insectă în aparatul meu, dar nu era chiar în telefon. Era din genul call bellum. Insecta pare să găsească condiții pentru existența sa în toate aparatele de apel ale telefoanelor.”

„Callbellum” nu este un gen real de insecte, ci mai degrabă o glumă cu iz latin, „call“, referindu-se la un apel telefonic și bellum fiind cuvântul latin pentru „război“ sau „luptă“. Prin urmare, se pare că Edison era angajat într-o luptă cu această problemă specială a hardware-ului.

Nu se știe de unde a preluat Edison însuși termenul, deși o teorie presupune că acesta provine dintr-o problemă comună care afectează sistemele telegrafice. Timp de aproape 40 de ani de la introducerea lor, telegrafele electrice s-au limitat la trimiterea unui singur mesaj la un moment dat printr-un singur fir.

Pe măsură ce popularitatea telegrafiei a crescut până la mijlocul secolului al XIX-lea, această limitare a devenit o problemă serioasă, deoarece singura modalitate de a permite trimiterea mai multor mesaje a fost instalarea mai multor fire de telegraf – o soluție din ce în ce mai neelegantă și mai costisitoare. Acest lucru a condus inventatorii din întreaga lume să caute metode de transmitere a mai multor semnale pe un singur fir – o practică cunoscută acum sub numele de multiplexare.

O altă ipoteză indică faptul că termenul „bug” este derivat din engleza mijlocie bugge, însemnând „un lucru înfricoșător” sau „monstru”. Această rădăcină este, de asemenea, sursa cuvintelor englezești bogeyman, bugaboo și bugbear, acesta din urmă referindu-se inițial la un spirit răuvoitor, dar astăzi poate însemna și o supărare minoră sau un animal de companie.

Susținătorii acestei ipoteze presupun, prin urmare, că „bug” în acest context a fost folosit în aproape același mod ca „gremlins”, spiridușii mitici pe care echipajele din cel De-al Doilea Război Mondial i-au acuzat pentru defecțiunile de la bordul aeronavelor lor.

Termenul a fost standardizat oficial pentru prima dată de inginerul Thomas Sloane în Standard Electrical Dictionary din 1892, care definea un „bug” ca: „Orice defecțiune sau problemă în conexiunile sau funcționarea aparatelor electrice”.

Trei ani mai târziu, Funk and March’s Standard Dictionary of the English Language a definit termenul pentru publicul larg ca: „O greșeală în funcționarea unui sistem quadruplex sau a oricărui aparat electric”, potrivit Today I found out.

Astfel, la începutul secolului al XX-lea, termenul a fost bine stabilit în cercurile ingineriei și a început să-și facă loc în uzul de zi cu zi, mai ales în domeniul informaticii.

Foto: Deposit Photos

Distribuie acest articol:
Cele mai noi articole
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Cum a vrut Bulgaria să se unească cu România după Războiul de Independență?
Unul dintre cele mai importante momente din istoria recentă a României a fost Războiul de Independență din 1877-1878. De fapt, armata română a participat la Războiul Ruso-Turc din anii... citește tot
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Trenurile din Japonia chiar nu întârzie sau la mijloc este doar marketing? De ce nu poți să spui minciuna: „A întârziat trenul!”
Despre Japonia poți să spui ce vrei, dar nu că este locul unde întârzie trenurile. Pe Internet circulă tot felul de știri legate despre trenurile din Japonia: ba că toate trenurile din țară... citește tot
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
De ce bărbații evrei poartă pe cap bucata de material numită kippah?
Cine a fost măcar o dată în Israel sau a avut de-a face cu evrei tradiționaliști a putut observa că bărbații poartă pe cap o bucată de material. Aceasta se numește kippah și este un... citește tot